Linkuri accesibilitate

Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019
Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019

Criza din Ucraina. Live Blog (Dan Alexe)

Ucraina văzută de la Bruxelles.

16:47 19.3.2018

Rusia a început manevre militare în regiunile ocupate din Georgia și Ucraina


Rusia a început, luni, exerciții cu de rachete și artilerie în mai multe regiuni, inclusiv în autoproclamatele Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea și regiunile adiacente frontierei ucrainene.

Armata rusa afirmă că aproximativ 8.000 de militari și aproape 1.500 de unitati de tehnica militara sunt implicate în exerciții. De asemenea, militarii vor exersa metode combinate de transfer în ”zonele manevrelor” – atât în componenta unor convoaie rutiere, cât și pe calea ferată.

Autoritatile de la Kiev au declarat în mod repetat că întărirea prezenței militare rusești în Crimeea, după anexarea sa în 2014, reprezinta acte de agresiune a Rusiei. Țările occidentale și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la desfășurarea exercițiilor rusești în peninsulă și la granița cu Ucraina.

12:51 19.3.2018

Ucraina cere sancțiuni împotriva fostului cancelar german Gerhard Schröder

Fostul cancelar german Gerhard Schröder este "cel mai important lobbyist al lui Putin în lume”, a spus ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, care a cerut "sancțiuni împotriva celor care promovează proiecte” în favoarea promovării lui Putin în străinătate.

Ministrul ucrainean a vorbit împotriva fostului cancelar într-un interviu acordat cotidianului "Bild". Klimkin a subliniat apoi că din acest motiv "trebuie să studiem modul în care Uniunea Europeană poate acționa în această situație”.

După retragerea din funcția de cancelar al Germaniei, în 2005, Schröder a ocupat funcția de președinte al consiliului de supraveghere al proiectului de conducte de gaz Nord Stream și a reintrat în consiliul companiei Nord Stream 2, precum și în consiliul de administrație al Rosneft-ului rusesc.

10:21 19.3.2018

Franța nu recunoaște alegerile din Crimeea

Alegeri la Moscova, 18 martie 2018
Alegeri la Moscova, 18 martie 2018


Franţa a anunţat, duminică, că nu recunoaşte desfăşurarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, la patru ani după anexarea "ilegală" a peninsulei ucrainene de către Moscova (in fotografie, pe tricoul lui Putin scrie Crimeea).

"Franţa nu recunoaşte organizarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea astăzi, duminică", a declarat într-un comunicat Ministerul Afacerilor Externe.

"La patru ani de la anexarea ilegală a Republicii autonome Crimeea şi Sevastopolului, Franţa rămâne ferm ataşată restabilirii depline a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Punerea în discuţie prin forţă este contrară dreptului internaţional, inclusiv angajamentelor asumate de Federaţia Rusă", subliniază ministerul.

Ucraina a reacţionat de asemenea, avertizând vineri că interzice accesul alegătorilor ruşi în consulatele ţării lor pentru a lua parte la vot, provocând "indignarea" Rusiei.

Printre altele, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian urmează să efectueze o vizită la Kiev pe 22 şi 23 martie pentru discuţii cu autorităţile ucrainene, "mai ales despre situaţia din Crimeea şi Donbas", în timp ce Franţa se declară "preocupată de militarizarea peninsulei şi deteriorarea situaţiei drepturilor omului, afectând în special tătarii din Crimeea”.

In Ucraina, Kievul nu a permis alegătorilor ruși de pe teritoriul său să voteze. Naționaliștii ucraineni au organizat duminică proteste în apropierea ambasadei ruse din Kiev și a consulatelor ruse din alte trei orașe.

13:25 18.3.2018

În Crimeea se votează pentru prima oară după anexare, deși Ucraina a denunțat alegerile


Circa 1,5 milioane de alegători cu drept de vot din Crimeea au fost chemaţi duminică pentru prima oară să aleagă preşedintele Federaţiei Ruse, chiar în ziua în care se împlinesc patru ani de la anexarea peninsulei ucrainene de către Moscova, un eveniment istoric pe care ruşii îl numesc "reunificare”.

"Este pentru prima oară când un astfel de vot are loc în Crimeea. Sunt sigur că pentru fiecare locuitor al Crimeii acesta este un eveniment crucial, la fel ca referendumul pentru reunificare din 2014", a declarat liderul regiunii Serghei Axionov, care a votat la un birou deschis într-o şcoală din Simferopol, capitala Crimeii.

Guvernatorul peninsulei i-a îndemnat pe locuitorii Crimeii să meargă la vot "în semn de recunoştinţă pentru pace".

Guvernul ucrainean, care nu renunţă la ideea de a recupera peninsula, i-a avertizat pe cetăţenii acestui teritoriu - considerat de Kiev că se află sub ocupaţia Moscovei - că cei care ajută la promovarea şi organizarea alegerilor vor fi urmăriţi penal în Ucraina.

Kievul a elaborat deja o listă neagră cu numele unor oficiali din Crimeea acuzaţi de aceste "delicte" şi va cere Uniunii Europene să-i sancţioneze cu interdicţia de a intra pe teritoriul celor 28 de state membre ale blocului comunitar.

Pe 16 martie 2014, aproape 97% dintre locuitorii Crimeii au votat pentru alipirea la Rusia într-un referendum care nu a fost recunoscut nici de Ucraina, nici de comunitatea internaţională.

Două zile mai târziu, preşedintele Vladimir Putin a semnat anexarea Crimeii în cadrul unei ceremonii oficiale la Kremlin, o decizie care a fost condamnată în unanimitate de Occident şi care i-a atras Rusiei sancţiuni economice din partea UE şi SUA.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG