Misiunea de observatori a OSCE în estul Ucrainei a fost prelungită cu un an
Misiunea de 1.000 de observatori a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va putea să mai rămână în Ucraina încă o lună, a decis OSCE joi la Viena, relatează agenţia DPA.
''Negocierile nu sunt uşoare, dar putem fi mândri de rezultate'', a scris pe Twitter emisarul italian Luca Frattini, a cărui ţară deţine în acest an preşedinţia OSCE.
În ultimii patru ani, observatorii OSCE, neînarmaţi, au monitorizat armistiţiul fragil dintre forţele guvernului ucrainean şi separatiştii proruşi din estul ţării.
Rusia a susţinut decizia unanimă luată de OSCE. Decizia adoptată joi survine după ce recent s-a înregistrat o reducere a numărului de încălcări ale armistiţiului şi de victime în rândul civililor.
Potrivit DPA, în prezent au loc negocieri, la care participă Rusia şi SUA, privind desfăşurarea de trupe ONU de menţinere a păcii, alături de observatorii OSCE, în estul Ucrainei.
Ungaria amenință cu blocarea participarii Ucrainei la summitul din vara al NATO
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat ca tara sa va bloca participarea presedintelui ucrainean, Petro Porosenko, la summitul din vara al NATO, daca Kiev nu va renunta la legea scandaloasa privind educatia, care incalca drepturile minioritatilor nationale. "Ungaria nu are alte instrumente, decat blocarea aspiratiilor internationale, europene si euroatlantice ale Kievului" - a spsu Peter Szijjarto.
Potrivit afirmatiilor sale, "Ungaria nu va sprijini desfasurarea in luna aprilie anul curent a reuniunii UE-Ucraina la nivelul ministrilor apararii si a summitului NATO-Ucraina din aceasta vara". "Ungaria va sprijini desfasurarea acestor intalniri doar daca Ucraina a indeplini conditiile mentionate si isi va respecta angajamentele internationale asumate" - a adaugat Peter Szijjarto. "Ucraina trebuie sa garanteze ca legea educatiei, care incalca grosolan drepturile minoritatilor, nu va fi pusa in aplicare sub nicio forma pana in anul 2023 si ca in aceasta perioada Ucraina va desfasura consultarile necesare cu minoritatea maghiara" - a precizat ministrul maghiar.
La sfarsitul lunii septembrie 2017, presedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a semnat legea educatiei, care stabileste ca procesul de educatie poate fi construit doar in limba ucraineana. Pana in anul 2020, limbile minoritatilor nationale vor putea fi predate doar pana in clasa a cincea, dupa care intregul proces de educatie incepand cu clasa I va trece integral pe limba ucraineana. Legea ucraineana a educatiei a fost aspru criticata de Polonia, Bulgaria, Grecia, Romania, Ungaria, Republica Moldova si Rusia.
De asemenea, pe 12 octombrie, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a recunoscut ca aceasta lege constituie un obstacol major pentru educatia minoritatilor nationale din Ucraina in limba lor materna.
UE şi ONU nu recunosc votul din Crimeea în alegerile prezidenţiale din Rusia
Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a precizat că o misiune OSCE formată din observatori străini a prezentat un raport în privinţa scrutinului prezidenţial din Rusia.
"Uniunea Europeană nu recunoaşte anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia şi, prin urmare, nu recunoaşte alegerile organizate în această peninsulă. Activitatea observatorilor OSCE şi observarea de către diplomaţii UE nu a cuprins şi peninsula (Crimeea)", a spus Kocijancic.
Potrivit Consiliului Electoral Central de la Moscova, 71,55% dintre alegătorii din Crimeea au participat la scrutinul prezidenţial rus. Vladimir Putin a obţinut 92,15% dintre voturile exprimate în această regiune.
Conform raportului OSCE prezentat la Bruxelles, alegerile din Rusia au avut loc într-o atmosferă de "control politic şi juridic excesiv", care a inclus şi suprimarea opoziţiei. Documentul mai arată că observatorii internaţionali au înregistrat încălcări ale libertăţii de întrunire şi de exprimare în timpul campaniei electorale, ceea ce a generat lipsa unei concurenţe reale.
În plus, OSCE a constatat favorizarea în mass-media a preşedintelui în exerciţiu Vladimir Putin şi accentul pus în campania electorală pe creşterea prezenţei la vot.
"Ne aşteptăm ca Rusia să abordeze problemele şi neajunsurile menţionate în raportul OSCE, întrucât aceste fapte reprezintă încălcări ale responsabilităţilor Moscovei şi ale normelor internaţionale", se mai arată în raportul OSCE.
ONU şi-a exprimat, de asemenea, poziţia cu privire la ilegalitatea alegerilor prezidenţiale din regiunea Crimeea, reamintind rezoluţia Adunării Generale a ONU care susţine integritatea teritorială a Ucrainei.
"În ceea ce priveşte situaţia din Crimeea, Adunarea Generală s-a exprimat în mai multe rânduri, în special prin Rezoluţia 68/262 privind <integritatea teritorială a Ucrainei> şi Rezoluţia 71/205 privind <situaţia drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea şi oraşul Sevastopol>. În legătură cu alegerile nule din Crimeea, secretarul general al ONU a reamintit rezoluţia Adunării Generale a ONU privind integritatea teritorială a Ucrainei şi recunoaşterea Rusiei ca un stat invadator", a precizat Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU.
Ungaria condiționează sprijinul UE pentru Ucraina, România dorește menținerea lui
Ungaria ''va readopta bucuroasă poziţia pro-Ucraina dacă Kievul oferă garanţii legale că Ucraina va aduce modificări substanţiale la legea sa a educaţiei şi va amâna punerea ei în aplicare până în 2023'', a declarat luni reporterilor ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.
Vorbind în marja unei întâlniri a omologilor săi din UE desfăşurată la Bruxelles, Szijjarto a insistat că importanţa geopolitică a Ucrainei "nu scuteşte această ţară de obligaţia de a respecta dreptul internaţional şi de a proteja minorităţile etnice", el cerând de asemenea guvernului ucrainean să iniţieze "discuţiile necesare" cu maghiarii din Ucraina.
Ungaria şi UE se aşteaptă ca Ucraina să urmeze recomandările Comisiei de la Veneţia, să negocieze cu minorităţile etnice şi să respecte interdicţia de a priva comunităţile de drepturile dobândite, a spus Szijjarto. În ceea ce priveşte planificatul amendament al Ucrainei la legea sa privind limba, potrivit căruia o minoritate naţională ar putea utiliza oficial propria limbă doar dacă proporţia ei în cadrul societăţii locale reprezintă 33% (în creştere faţă de 10% în prezent), Szijjarto a considerat că propunerea este inacceptabilă.
În cursul întâlnirii, Szijjarto şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile ucrainene de a transfera un batalion al armatei naţionale din estul Ucrainei la Berehove (Beregszasz), un oraş situat în apropierea a trei ţări NATO şi cu cel mai mare procent de etnici maghiari. El a spus că motivul avansat de Ministerului Apărării ucrainean, care susţine că deplasarea de trupe este impusă de "ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei", este chiar şi mai "îngrijorător". "Aceasta înseamnă că Kievul consideră comunitatea etnică maghiară drept o ameninţare, un lucru îngrozitor şi pe care Ungaria îl respinge în modul cel mai ferm", a insistat el.
Szijjarto a subliniat că Ungaria a sprijinit eforturile Ucrainei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ucraineni în statele UE, precum şi pentru a ajunge la un acord de asociere cu blocul comunitar.
"În ceea ce priveşte Ucraina, Ungaria nu are alt instrument decât să contracareze eforturile internaţionale ale Kievului", a spus Szijjarto, adăugând că Ungaria şi-a retras sprijinul pentru desfăşurarea unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO şi Ucraina la Kiev în aprilie, precum şi pentru un summit NATO-Ucraina planificat pentru vară. "Ungaria va sprijini aceste obiective doar dacă Ucraina îndeplineşte cerinţele menţionate şi va respecta obligaţiile sale internaţionale", a conchis Szijjarto.
În schimb, Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a pledat luni, la Bruxelles, pentru menţinerea atenţiei şi sprijinului UE, astfel încât procesul de implementare a Acordului de Asociere/Acordului de Liber Schimb să continue în relaţia cu Ucraina.
Potrivit unui comunicat al MAE, temele principale aflate pe agenda miniştrilor de Externe europeni au vizat ultimele evoluţii din cadrul unor dosare de interes, precum situaţia din Ucraina, Siria şi Iran.
Totodată, miniştrii de Externe au discutat pe marginea ritmului şi a perspectivelor de avansare a reformelor în Ucraina, cât şi despre situaţia de securitate din estul ţării.
"A fost reiterată cu fermitate poziţia principială a UE de condamnare şi nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeei, în contextul celei de-a patra comemorări a momentului (18 martie 2018)", precizează MAE.