Mueller poate să ancheteze legăturile lui Manafort cu Rusia şi Ucraina
Procurorul american Robert Mueller a fost autorizat în mod explicit să ancheteze acuzaţiile în sensul că fostul şef de campanie electorală al lui Donald Trump, Paul Manafort, ar fi complotat cu Rusia pentru a încerca să influenţeze alegerile prezidenţiale din 2016, relevă un document al justiţiei citat marţi de Reuters.
Mueller a fost totodată autorizat în mod explicit să ancheteze cu privire la legăturile dintre Manafort şi fostul guvern pro-rus din Ucraina, arată documentul emis luni seara.
Procurorii americani au făcut aceste precizări în răspuns la o acţiune în justiţie a lui Manafort, care a contestat că Mueller ar avea autoritatea de a-l ancheta. Manafort, care a fost inculpat la sfârşitul lunii octombrie 2017 - nu în legătură cu presupusa ingerinţă rusă, ci pentru fals în declaraţii, spălare de bani şi neînregistrarea ca "agent străin" în cadrul activităţii sale de lobby -, a depus în ianuarie o plângere împotriva procurorului special şi a Ministerului Justiţiei pentru depăşirea mandatului în ancheta privind presupusa complicitate între Rusia şi echipa candidatului republican.
Acuzaţiile formulate împotriva sa sunt legate de activităţi de lobby pentru fostul guvern pro-rus al Ucrainei. În februarie, ancheta privind implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016 condusă de Robert Mueller a adus în lumină un demers secret de lobby prorus care a implicat aşa-numitul 'grup Hapsburg' de politicieni. Procurorii susţin că Manafort şi partenerul său de afaceri Rick Gates 'au recrutat în secret un grup de foşti politicieni cu funcţii înalte pentru a lua poziţii favorabile Ucrainei, inclusiv prin lobby în Statele Unite'.
La începutul lui martie, fostul preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia, a afirmat că nu a avut niciodată "contacte personale" cu fostul director de campanie al lui Donald Trump.
În aceeași anchetă a fost condamnat la 30 de zile de închisoare Alex van der Zwaan, avocat din Londra, care a fost acuzat de sperjur în timpul mărturiei în ancheta desfășurată de procurorul special Robert Mueller privind amestecul Rusiei în alegerile din Statele Unite.
Cu doua luni in urma, Van de Zwaan, în vârstă de 33 de ani, a pledat vinovat că a mințit în fata agenților federali despre contactele sale cu fostul consilier de campanie al lui Donald Trump, Rick Gates, despre care FBI crede ca este colaborator al serviciului de informatii al armatei ruse.
Potrivit procuraturii, Van der Zwaan a fost implicat și în dosarul fabricat in baza caruia a fost condamnata fostul premier al Ucrainei, Iulia Timoșenko, în 2012. Anume Van der Zwaan a fost juristul care a pregătit documentele juridice care au dus la condamnarea lui Timoșenko.
În plus, timp de mai multi ani el a apărat interesele fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, iar înainte de asta a lucrat cu omul de afaceri ucrainean Ghenadi Bogoliubov.
„Gazprom”: După lansarea „Nord Stream 2” tranzitul gazelor prin Ucraina va scădea de 10 ori
După lansarea „Nord Stream 2” și „TurkStream”, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina va scădea de 10 ori, a declarat Alexei Miller, președintele consiliului de administrație al monopolului rusesc Gazprom.
„Noi nu spunem că tot tranzitul prin teritoriul Ucrainei va fi sistat. Pentru că există țări vecine, există regiuni care sunt la granița cu Ucraina in partea Europei și, fără îndoială, aprovizionarea acestor regiuni ale Europei va fi efectuata prin teritoriul Ucrainei. Este o altă chestiune că aceste volume vor fi, fără îndoială, mai puțin importante. Pot fi de aproximativ 10-15 miliarde metri cubi de gaz pe an”, a spus Miller.
Agenția aminteste că, în 2017, Ucraina a transportat spre Europa 93 de miliarde de metri cubi de gaze rusești, iar în 2016 – 82 de miliarde de metri cubi.
Întrebat despre condițiile viitoarei cooperări cu Ucraina, Miller a raspuns: „Trebuie să negociem, în orice caz, acestea nu sunt condițiile pe care le-am primit în cadrul procedurilor arbitrale de la Stockholm”.
Anterior, marți, Gazprom a declarat că construcția primului fir al TurkStream va fi finalizată într-o lună.
Totodata, Germania a aprobat construirea conductei de gaze „Nord Stream-2” pe fundul Mării Baltice.
Proiectul „Nord Stream-2“ prevede construirea și exploatarea a două fire de conducta cu o capacitate totală de 55 miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Oponenții proiectului – inclusiv Polonia, statele baltice și Danemarca – susțin că Nord Stream 2 va spori dependența UE de Gazprom, care asigură deja aproximativ o treime din gazul UE.
PrivatBank cere PwC 3 miliarde de dolari pentru nereguli în auditurile efectuate în 2013-2015
Cea mai mare bancă din Ucraina, PrivatBank, a dat în judecată subsidiarele din Ucraina şi Cipru ale firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC), pentru neregulile care au avut loc în auditurile efectuate de aceasta în perioada 2013-2015.
Foștii acționari ai băncii, Ihor Kolomoisky și Gennadiy Bogolyubov, au contestat naționalizarea recentă a băncii și spun că banca centrală a distrus cu bună știință starea finanțelor PrivatBank.
În luna decembrie, un tribunal din Londra a ordonat înghețarea la nivel mondial a patrimoniului lui Kolomoisky și a lui Bogolyubov în timp ce se consideră cazul.
Ambasadorul României la Chişinău abordează situaţia şcolilor cu predare în limba română din Transnistria, precum și tensiunile din Ucraina legate de legea învățământului
Situaţia şcolilor cu predare în limba română din Transnistria a fost abordată în cadrul unei întâlniri care a avut loc luni între ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, şi vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Cristina Lesnic.
Cu această ocazie, şeful misiunii diplomatice române şi vicepremierul moldovean au examinat şi alte aspecte legate de rezolvarea diferendului transnistrean.
Daniel Ioniţă şi Cristina Lesnic au abordat în special situaţia şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, subliniind necesitatea consolidării eforturilor pentru a îmbunătăţi starea de lucruri.
Un alt subiect a vizat terenurile agricole amplasate dincolo de traseul Râbniţa-Tiraspol, vicepremierul Cristina Lesnic exprimându-şi speranţa că partea transnistreană îşi va onora angajamentele asumate, iar fermierii din raionul Dubăsari vor avea acces nestingherit la acestea, prin restabilirea integrală a dreptului de proprietate.
De asemenea, au fost abordate şi alte aspecte de interes comun, inclusiv perspectivele de promovare a noi proiecte în interesul populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului.
România nu participă ca entitate separată la negocierile privind Transnistria, dar Uniunea Europeană din care face parte este implicată în formatul de negocieri 'cinci plus doi' ca observator (Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, OSCE plus SUA şi UE, ca observatori).
Anul trecut, Chişinăul şi Tiraspolul au semnat un protocol pentru reintrarea în normalitate a celor opt şcoli cu predare în limba română din Transnistria, după aproape 15 ani în care personalul şi elevii şcolilor respective au avut probleme, conform Independent.md.
Acest protocol urma să înceapă să fie implementat din luna februarie a acestui an, dar nu se ştie deocamdată dacă toate prevederile acestui document au fost puse în aplicare de către administraţia de la Tiraspol.
În Transnistria funcţionează opt şcoli cu predare în limba română în baza programelor de învăţământ ale Republicii Moldova. În aceste şcoli studiază peste 1.000 de copii. Administraţia separatistă din Transnistria obstrucţionează activitatea acestor şcoli, cerând ca acestea să fie înregistrate la Tiraspol, să plătească impozite în conformitate cu legislaţia locală, iar procesul educaţional să se desfăşoare după legile transnistrene.