SBU îl avertizase pe Ianukovici în legătură cu pericolul rusesc
Tribunalul Obolonsky din Kiev, la care se judeca procesul lui Viktor Ianukovici, fostul presedinte al Ucrainei, a acceptat anexarea la dosar a unor documente desecretizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) privind pericolul din partea Rusiei, despre care a fost informat fostul președinte ucrainean.
Procurorul Ruslan Kravcenko a subliniat că apărarea a încercat să convingă judecatorii ca Ianukovici nu banuia despre numeroasele amenințări din pareta Moscovei la adresa securității naționale a Ucrainei, legate de expansiunea agresivă a Federației Ruse cu scopul final de absorbție a statului ucrainean, și că nu au existat astfel de amenințari înainte de „lovitura de stat“ (revolutia Maidan).
„Procuratura deține documente care infirma aceste afirmații. Ele au fost declasificate de către SBU la 19 martie 2018 si au ajuns la procurori pe data de 20 martie, iar pe 17 aprilie au fost prezentate avocatilor apararii“, – a spus Kravcenko .
Instanța a admis cererea procurorului și a anexat aceste documente, respectiv o scrisoare de la șeful SBU datată 15 ianuarie 2013 privind amenințările la adresa securității naționale a Ucrainei din partea Rusiei și scrisoarea șefului SBU datata 17 februarie 2014, cu privire la amenințarea privind integritatea teritoriala a Ucrainei din partea Federației Ruse.
„Scrisoarea din 15 ianuarie 2013 conține rezoluția și semnătura lui Ianukovici. În ea se afirma că pe langa presedintele rus a fost infiintat un grup de lucru inter-departamental care sa asigure intervențiile economică, umanitară și politică in Ucraina“, – susține Kravcenko.
De coordonarea acestui grup, se ocupau șeful Administratiei Prezidentiale, Serghei Ivanov, consilierul lui Putin – Vladislav Surkov și șeful Serviciului de Informații Externe (SVR) – Mihail Fradkov.
În peste 50 de pagini scrisoare descrie activitățile grupurilor financiare și industriale și a organizațiilor publice aflate sub controlul serviciilor speciale ale Federației Ruse, care, deja din 2013, reprezentau o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei.
”Ianukovici știa despre acest lucru, dar nu a reacționat”, a declarat procurorul Kravcenko.
Judecatorul Vladislav Deviatko a declarat că scrisoarea semnată de Igor Kalinin (seful SBU intre 2012-2013) conține informații despre amenințările privind expansiunea agresivă a capitalului rusesc și strategia autorităților ruse privind preluarea controlului asupra Ucrainei pentru extinderea ulterioara în spațiul eurasiatic.
Poroșenko cere separarea bisericii ortodoxe ucrainene de Patriarhia Moscovei
Petro Poroşenko, a propus în faţa parlamentului de la Kiev crearea unei Biserici ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei, decizie pe care o consideră de importanţă ‘geopolitică'.
Autodescriindu-se drept un credincios convins, liderul ucrainean a insistat că este în joc 'securitatea naţională şi apărarea în faţa războiului hibrid' rus, întrucât 'Kremlinul vede în Biserica Ortodoxă Rusă unul dintre principalele sale instrumente de influenţă în Ucraina'.
'Nu vom rămâne indiferenţi în faţa ingerinţei unui alt stat în problemele noastre ecleziastice, în faţa încercărilor sale de a exploata în propriul interes sentimentul unei părţi a ortodocşilor ucraineni', a mai spus Poroşenko.
El a insistat că, în opinia sa, crearea unei Biserici independente 'are aceeaşi importanţă' precum acordul de asociere la Uniunea Europeană, liberalizarea regimului de vize sau aderarea la UE şi NATO.
Prin urmare, liderul ucrainean a propus să fie trimisă o petiţie cu cererea sa către Patriarhia de Constantinopol, primind pentru acest demers sprijinul a 268 de deputaţi, cu 42 mai mulţi decât ar fi avut nevoie.
Ucraina speră astfel că Patriarhul de Constantinopol, Bartolomeu I, va emite un Tomos (decret) care să-i permită acestei ţări crearea propriei sale Biserici, care din anul 1686 este subordonată canonic Patriarhiei Moscovei.
În plus, după cum a subliniat însuşi preşedintele ucrainean, iniţiativa sa are nevoie de susţinerea celorlalte Biserici ce formează comunitatea ortodoxă, care include ţări precum România, Bulgaria, Serbia, Grecia şi Georgia.
Poroşenko a dezvăluit că pe 9 aprilie a discutat timp de mai multe ore această chestiune cu Bartolomeu I, întâlnire despre care a spus că în urma ei s-a simţit încurajat să facă un asemenea pas.
Dar el a ţinut să adauge că o creare a unei noi Biserici nu va încălca drepturile fundamentale ale ucrainenilor, inclusiv libertatea de credinţă. 'Biserica ortodoxă unită nu va fi statală. Toţi credincioşii au şi vor avea dreptul de a-şi alege liber atât lăcaşul de cult cât şi jurisdicţia ecleziastică. Cine doreşte să rămână în Biserica ce va fi în continuare unită cu Biserica Ortodoxă Rusă, i se va garanta dreptul de a alege', a asigurat Poroşenko, estimând drept 'inacceptabil' să se recurgă la forţă, interdicţii sau violenţă în relaţiile interreligioase.
Reacţia Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR) nu a întârziat, ea venind prin vocea mitropolitului Hilarion. Acesta a amintit că BOR 'este una singură şi născută pe izvoarele binecuvântate ale Kievului şi râului Nipru' şi că nimeni, nici măcar Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, nu poate proclama 'unilateral' autocefalia unei Biserici.
În prezent trei Biserici ortodoxe coexistă în Ucraina. Una subordonată canonic Patriarhiei Moscovei şi care este majoritară, alta reprezentată de Patriarhul Kievului şi o a treia care s-a separat de Moscova în anul 1920 şi s-a autoproclamat Biserica Autocefalică Ortodoxă a Ucrainei. Mai este şi Biserica Greco-catolică (Uniată), sprijinită odinioară de Papa Ioan Paul al II-lea, pe care în prezent BOR o acuză că i-a luat dioceza din vestul Ucrainei şi că susţine rebeliunea împotriva Patriarhiei Moscovei
Angela Merkel anunţă întâlnire cu Putin pentru a discuta Ucraina și Nord Stream
Angela Merkel, a anunţat la Berlin că intenţionează să aibă o întâlnire în curând cu Vladimir Putin
‘'Ne vom întâlni curând'', a spus Merkel. Cu toate că nu a fost stabilită o dată pentru întâlnire, ''cred că numeroasele probleme pe care le avem, de la Ucraina, inclusiv gazul, şi până la marea, marea problemă privind Siria, necesită ca noi să avem un schimb direct de opinii într-un viitor apropiat'', a declarat cancelarul german.
Merkel a spus că a discutat marţi la telefon cu Putin despre conflictul din Siria şi despre conducta de gaz Nord Stream 2, care face legătura direct între Rusia şi Germania pe sub Marea Baltică.
Potrivit unor declaraţii făcute în urmă cu o săptămână de Angela Merkel, conducta de gaz natural, care are drept scop dublarea volumului de gaz actual care este transportat prin conducta existentă, nu ar putea avansa dacă Ucraina, pe teritoriul căreia Rusia livrează de asemenea gaz către Europa de Vest, va avea de suferit.
După întâlnirea cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, Merkel a căutat să atenueze temerile Ucrainei referitoare la conducta de gaz Nord Stream 2. ''Este imposibil ca Ucraina să nu mai aibă un rol în transportul de gaz natural din cauza Nord Stream 2'', declara ea.
În comentariile făcute în cotidianul german Handelsblatt înainte de vizita sa la Berlin, preşedintele Poroşenko a descris conducta de gaz drept 'o mită politică'' finanţată de Rusia.
Nadia Savcenko reia greva foamei
Deputata în parlament si femeia pilot Nadia Savcenko, închisă încă din luna martie, a anunțat că reia greva foamei.
Savcenko anunțase deja o grevă a foamei atunci când, în martie, a fost închisă pentru două luni in așteptarea procesului, dar a intrerupt-o pe 13 aprilie, atunci când a leșinat în timpul unui test cu poligraful, detectorul de minciuni.
Savcenko este acuzată că ar fi complotat cu Volodymyr Ruban, un fost organizator de schimburi între prizonieri cu separatiştii pro-Rusia din Donbas şi cu liderii separatişti pentru a da jos guvernul ucrainean.
Grupul ar fi plănuit să îl asasineze pe preşedintele Petro Poroshenko şi alţi oficiali de rang înalt, precum şi să bombardeze Parlamentul.
Dacă va fi găsită vinovată, Savcenko ar putea face închisoare pe viaţă.
În iunie 2014, Savcenko a fost capturată de separatiştii din zona Luhansk Oblast a Ucrainei şi a fost transportată în Rusia, unde a fost acuzată că a omorât doi jurnalişti ruşi. În mai 2016, ea a fost eliberată în cadrul unui schimb de prizonieri.