Ucraina a comemorat 32 de ani de la catastrofa de la Cernobîl
Ucraina a comemorat joi 32 de ani de la catastrofa de la Cernobîl - cel mai grav accident nuclear din istorie -, care a contaminat o bună parte din Europa, dar mai ales Ucraina, Belarusul şi Rusia, la acea vreme republici sovietice.
"Cernobîlul va rămâne pentru întotodeauna o plagă deschisă în inima ţării noastre", a declarat preşedintele ucrainean Petro Poroşenko pe pagina de facebook, îndemnând "să se facă totul pentru ca această tragedie să nu se mai repete vreodată".
Câteva sute de persoane s-au adunat, în noaptea de miercuri spre joi, la o ceremonie de comemorare la Slavutici, la aproximativ 50 de kilometri de centrală, unde trăieşte în prezent cea mai mare parte a personalului acesteia.
Pe 26 aprilie 1986, la ora locală 1.23, reactorul numărul 4 al Centralei Cernobîl, situat la aproximativ 100 de kilometri de Kiev, exploda în timpul unui test de securtate.
Combustibil nuclear a ars timp de zece zile, emanând în atmosferă elemente radioactive ce au contaminat, potrivit unor estimări, până la trei sferturi din Europa.
Moscova a încercat mai întâi să ascundă accidentul. Prima alertă publică a fost lansată pe 28 aprilie de Suedia, care a detectat o creştere a radioactivităţii, însă şeful statului sovietic Mihai Gorbaciov a intervenit în mod public abia pe 14 mai.
În total, aproape 350.000 de persoane au fost evacuate, într-o perioadă de mai mulţi ani, dintr-un perimetru de 30 de kilometri ăn jurul centralei.
În decurs de patru ani, aproximativ 600.000 de sovietici au fost trimişi la faţa locului - cu măsuri de protecţie slabe, eventual niciuna - pentru a stinge incendiul şi apoi a constru io şapă de beton menită să izoleze reactorul accidentat şi să cureţe zona din jur.
Bilanţul uman al catastrofei este în continuare subiect de dezbatere. Potrivit unor estimări este vorba despre 30 până la 100.000 de morţi.
Alte trei reactoare de la Cernobîl au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. După ani de tergiversări, o uriaşă arcă de oţel etanşă a fost până la urmă instalată, la sfârşitul lui 2016, deasupra reactorului accidentat.
În valoare de 2,1 miliarde de euro, finanţată de comunitatea internaţională, această structură a acoperit vechiul "sarcofag" de beton, fisurat şi instabil, şi a permis să se izoleze mai bine magma puternic radioactivă rămasă în reactor.
Rezultatul a fost scăderea de zece ori, în decurs de un an, a nivelului radioactivităţii în jurul centralei, potrivit unor estimări oficiale.
Polonia crede că SUA vor susţine eforturile Varşoviei pentru blocarea proiectului Nord Stream 2
Ministrul de Externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a declarat, marţi, că este de părere că Statele Unite vor susţine eforturile Varşoviei pentru blocarea proiectului Nord Stream 2 menit să transporte gaze naturale din Rusia către Germania.
Declaraţiile lui Czaputowicz au fost făcute după o întrevedere pe care a avut-o la New York cu ambasadorul SUA la ONU, Nikky Haley.
”Gazoductul va asigura monopolul Rusiei asupra pieţei de energie din Europa şi va submina securitatea energetică a Uniunii Europene”, a avertizat ministrul polonez de Externe.
Polonia, statele baltice şi Ucraina se opun proiectului, care ar putea livra aproximativ 55 miliarde metri cub de gaz natural pe an, din Rusia către Germania, ocolind Polonia, statele baltice şi Ucraina.
Anterior, Departamentul de Stat al SUA a anunţat că Washingtonul se opune construirii gazoductului Nord Stream 2 considerând că proiectul ar submina securitatea energetică şi stabilitatea Europei şi că va oferi Rusiei un nou instrument pentru a pune presiune pe ţările europene.
Rezoluție APCE: Teritoriile din estul Ucrainei – temporar ocupate de Rusia
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o decizie prin care recunoaște ocupația rusă a regiunilor din estul Ucrainei, transmite corespondentul de la Strasbourg al publicatiei ucrainene ”Adevărul European”.
Această recunoaștere este cuprinsă în rezoluția „Cu privire la starea de urgență …”, privind cazurile de suspendare a anumitor articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În prezent, suspendarea anumitor articole din Convenție a fost actvata de trei țări – Ucraina (după agresiunea Rusiei), Franța (după atacurile teroriste) și Turcia (după încercarea de lovitură de stat).
Adunarea a sprijinit aproape în unanimitate două amendamente care confirmă că zonele necontrolate de Kiev în regiunile Donețk și Lugansk sunt „teritoriu ocupat temporar, controlate de administrația de ocupație rusă“.
Pentru cele două amendamente au votat 98-100 de deputați, împotriva – 3-4 deputați din „Alternativa pentru Germania“ și Partidul Socialist olandez.
De asemenea, în rezoluție, APCE a confirmat condamnarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, care contravine dreptului umanitar internațional și principiilor Consiliului Europei.
Szijjarto: Ucraina pregăteşte o 'a treia lovitură' împotriva minorităţilor naţionale
Ucraina pregăteşte o 'a treia lovitură' împotriva minorităţilor naţionale, prin solicitarea preşedintelui Petro Poroşenko ca parlamentul să aprobe o lege privind sancţionarea dublei cetăţenii într-o procedură de urgenţă, a declarat ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto.
Prima lovitură a fost modificarea legii educaţiei, urmată de o a doua lovitură care a implicat declararea Legii cu privire la principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina drept neconstituţională şi planificarea amendării sale, a declarat Szijjarto în cadrul unei conferinţe de presă.
Ucraina acţionează împotriva minorităţilor naţionale 'într-un mod vrednic de dispreţ şi premeditat', a spus Szijjarto.
Preşedintele Ucrainei acţionează împreună cu parlamentul pentru a elimina treptat drepturile dobândite de minorităţi, în timp ce conduce o 'campanie mincinoasă', pretinzând că sunt victime ale geopoliticii, a adăugat şeful diplomaţiei ungare.
Ungaria îşi va menţine veto-ul asupra aderării Ucrainei la NATO dacă drepturile minorităţilor naţionale nu vor fi restabilite, a avertizat Peter Szijjarto.