11 companii sunt interesate să transporte gaze naturale din România în Ucraina
Un număr de 11 companii şi-au exprimat interesul pentru a transporta gaze naturale din România în Ucraina prin conducta Trans-Balkan, a anunţat vineri compania Ukrtransgaz, operatorul reţelei de gazoducte din Ucraina, la finalul procedurii de evaluare a cererii pieţei pentru această rută, informează Interfax.
"11 companii de top din Europa şi Ucraina şi-au exprimat interesul în transportul de gaze naturale din România în Ucraina pentru o capacitate totală de până la 10 miliarde metri cubi pe an, adică de două ori mai mult decât capacitatea conductei", a informat Ukrtransgaz.
Compania ucraineană subliniază că va fi posibil transportul de gaze via conducta Trans-Balkan în 2020, când expiră actualul contract pentru tranzitul gazelor naturale încheiat cu grupul rus Gazprom.
Conducta Trans-Balkan este o sursă alternativă promiţătoare pentru livrarea de gaze naturale în Ucraina, ţinând cont de lansarea gazoductului TANAP, a terminalelor de gaze lichefiate din Grecia şi Turcia precum şi a perspectivelor privind creşterea producţiei de gaze naturale în platoul românesc al Mării Negre.
"Planul de dezvoltare pe 10 ani al companiei SNTGN Transgaz SA include un proiect de conectare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu zăcămintele de gaze offshore româneşti şi conducta Transit-1 (una din cele trei conducte care formează sistemul Trans-Balkan). De asemenea, operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din România şi Ucraina au aprobat reconstrucţia staţiei de măsurare Isaccea-1, care va îmbunătăţi acurateţea măsurării gazelor şi va permite posibilitatea livrărilor în ambele direcţii", subliniază Ukrtransgaz.
În următoarea etapă, Ukrtransgaz va stabili parametrii tehnici şi intenţionează să organizeze o procedură fermă de alocare de capacitate (Open Season).
Poroșenko adoptă noi sancţiuni împotriva unor companii şi indivizi din Rusia
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a semnat o hotărâre prin care a adoptat decizia de extindere a sancţiunilor impuse unor companii şi indivizi din Rusia, după modelul celor impuse de SUA, se arată pe site-ul oficial al administraţiei prezidenţiale ucrainene.
Consiliul de securitate şi apărare din Ucraina a aprobat la începutul lunii mai sancţiuni după modelul Statelor Unite, impuse unor magnaţi şi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin.
Kievul a extins de asemenea sancţiunile împotriva a sute de companii şi entităţi din Rusia, ca răspuns la anexarea Crimeii din 2014 şi la susţinerea Kremlinului pentru separatiştii pro-ruşi din Ucraina de Est.
În document nu sunt menţionate companiile şi entităţile împotriva căruia sunt impuse sancţiunile.
Consiliul a informat că noile sancţiuni vor intra fi în vigoare pentru cel puţin trei ani.
Putin a calificat "fără precedent" arestarea unui jurnalist pentru "înaltă trădare”
Vladimir Putin a calificat "fără precedent" arestarea şi inculparea pentru "înaltă trădare" în a jurnalistului ucraineano-rus care activează în Ucraina.
"Încercăm să acuzăm o persoană de înaltă trădare pentru ceea ce a făcut public şi în timpul exercitării profesiei sale", a spus preşedintele rus, adăugând că a amintit de cazul acestui jurnalist în timpul discuţiilor sale cu Merkel.
Un tribunal ucrainean a ordonat joia trecută menţinerea în detenţie provizorie până la mijlocul lunii iulie a lui Kirilo Vîșinski, în vârstă de 51 de ani, care a fost arestat marţi la Kiev. Fapta "înaltă trădare" este o crimă care se pedepseşte cu 15 ani de închisoare.
Jurnalistul, care a lucrat pentru publicaţii ucrainene înainte de a deveni în urmă cu mai mulţi ani corespondent al televiziunii publice ruse Rossia, apoi angajat de agenţia de presă publică rusă Ria Novosti, respinge toate acuzaţiile aduse şi denunţă un "atac la libertatea de expresie".
Justiţia ucraineană îl acuză că a avut "activităţi subversive" la cererea Moscovei şi că a căutat în articolele sale publicate să "justifice anexarea Crimeii" în 2014, dar şi că "a susţinut" rebelii proruşi din estul Ucrainei.
Soţia jurnalistului, Irina Vîșinska, a afirmat vineri, într-o conferinţă video retransmisă de la Kiev, că nu i s-a permis să îşi vadă soţul, nici să-i vorbească, "nici măcar la telefon".
Dmitri Kisseliov, directorul general al trustului Rossia Segodnia, din care face parte Ria Novosti, a calificat vineri urmărirea penală care îl vizează pe Vîșinski un act "asemănător cu inchiziţia" şi "total absurd".
Aproape 150 de persoane, cea mai mare parte jurnalişti ruşi, au manifestat vineri în faţa ambasadei Ucrainei la Moscova, purtând pancarte pe care scria "#TruthNotTreason" ("adevărul nu este trădare").
O responsabilă de la Rossia Segodnia, Margarita Simonian, a cerut europenilor şi în special Angelei Merkel să "condamne" această arestare şi să ceară eliberarea jurnalistului.
Rusia a promis "represalii" faţă de Kiev şi că va face "orice" pentru a obţine eliberarea jurnalistului, a cărui arestare a suscitat îngrijorarea Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa (OSCE) şi a Consiliului Europei.
Washingtonul și UE condamnă inaugurarea podului care leagă Crimeea de Rusia
Statele Unite au "condamnat" inaugurarea de către preşedintele rus, Vladimir Putin, a podului care leagă Crimeea de Rusia, considerat ca o tentativă a Moscovei de a-şi "consolida anexarea ilegală" a acestui teritoriu "care face parte din Ucraina", relatează AFP.
"Construcţia podului de către Rusia ne reaminteşte dorinţa persistentă a Rusiei de a ignora legile internaţionale", a denunţat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american, Heather Nauert, într-un comunicat.
Podul, un şantier uriaş şi foarte simbolic urmărind să reducă izolarea peninsulei anexate de Moscova în 2014, a fost inaugurat marţi de Vladimir Putin la volanul unui camion portocaliu.
Lansat în februarie 2016, acest șantier imens a fost încredințat de către statul rus societății miliardarului Arkadi Rotenberg, partenerul de judo al președintelui Vladimir Putin.
Acest pod este "o nouă violare a suveranității" Ucrainei, a reacționat marți o purtătoare de cuvânt a UE.
Rusia a construit această infrastructură "fără consimțământul Ucrainei. Acest lucru constituie o nouă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei de către Rusia", a spus aceasta.
"Construcția podului vizează continuarea integrării forțate a peninsulei anexate ilegal cu Rusia și izolarea sa de Ucraina, din care face parte în continuare", potrivit sursei citate.
De asemenea, a spus purtătoarea de cuvânt, podul limitează "trecerea navelor prin strâmtoarea Kerci până la porturile ucrainene din marea Azov”.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a comentat inaugurarea de catre Rusia a podului spre Crimeea, peste strâmtoarea Kerci, facuta de omologul său rus, Vladimir Putin. Șeful statului ucrainean l-a acuzat din nou pe Putin de încălcarea dreptului internațional și a spus că ”ocupanții vor avea nevoie de pod pentru a fugi din peninsula.
„Construcția ilegală a podului Kerci este o altă dovadă de neglijare a dreptului internațional de catre Kremlin. Deosebit de cinic este faptul că deschiderea vine în ajunul comemorarii deportarii poporului tătar din Crimeea de către regimul stalinist … Invadatorii vor avea nevoie de pod atunci când vor pleca în graba din Crimeea noastra“ – a scris Poroșenko pe pagina sa de Facebook.
Și premierul ucrainean Volodymyr Groisman a denunțat inițiativa, acuzând Rusia că "violează dreptul internațional". "Rusia va plăti foarte scump", a continuat el.
Podul, care trece prin insula Tuzla, are o înălțime de 35 de metri la nivelul maxim. Mașinile vor fi autorizate să meargă cu maxim 120 km/h.