Anchetatorii olandezi afirmă că avionul MH17 a fost doborât de un sistem de rachete al armatei ruse
Anchetatorii olandezi au anunţat că au găsit dovezi conform cărora avionul malaezian MH17, căzut pe teritoriul Ucrainei în 2014, ar fi fost doborât de un sistem de rachete folosit de armata rusă.
Avionul Boeing 777, care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât în zona ucraineană de conflict la data de 17 iulie 2014. Toţi cei 298 de persoane care se aflau la bord au murit în urma incidentului.
În 2016, anchetatorii olandezi au anunţat că găsiseră dovezi care demonstrau că sistemul de rachete sol-aer BUK ar fi fost implicat în incident, trecând în Ucraina de Est din Rusia şi întorcându-se după ce avionul fusese doborât.
Poliţia olandeză şi procurorii au prezentat poze şi înregistrări video care demonstrau că au identificat sistemul BUK, responsabil pentru doborârea avionului.
Aceştia au declarat că în prezent "deţin dovezi legale şi convingătoare, care vor fi prezentate în tribunal" şi conform cărora sistemul BUK ar fi provenit din regiunea Kursk, aflată în vestul Rusiei.
Oficialii ruşi au negat că ar fi implicaţi în incident, iar presa din Rusia a publicat mai multe teorii care sugerau că Ucraina ar fi de fapt responsabilă pentru doborârea avionului.
Ministerul de Externe de la Moscova a spus că acuzaţiile se bazează ”date false distrbuite de bloggeri şi au ca scop discreditarea Rusiei”.
”Evident că este vorba despre acuzaţii gratuite vizând să discrediteze ţara noastră în faţa comunităţii internaţionale. Ne exprimăm regretul pentru aceste concluzii trase pe baza unor informaţii false. De asemenea, au fost ignorate dovezile prezentate de Rusia. Toate aceste acuzaţii ne confirmă lipsa de obiectivitate a anchetei”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus de Externe.
Serghei Loznița a câștigat premiul pentru regie la Cannes în secţiunea "Un Certain Regard" cu filmul "Donbass"
Regizorul ucrainean Serghei Lozniţa a câştigat vineri premiul pentru cel mai bun regizor la secţiunea "Un Certain Regard" cu filmul "Donbass", în care joacă şi actorul român Valeriu Andriuţă.
În total, 18 filme s-au aflat în acest an în competiţie la secţiunea "Un Certain Regard", din care şase au fost debuturi.
"De-a lungul ultimelor zece zile, am fost extrem de impresionaţi de marea calitate a muncii prezentate, dar în final am fost mişcaţi cel mai mult de aceste cinci filme", a informat juriul prezidat de Benicio Del Toro. Din juriu au mai făcut parte Annemarie Jacir (regizoare şi scenaristă), Kantemir Balagov (regizor), Virginie Ledoyen (actriţă) şi Julie Huntsinger (directoare executivă a Festivalului de film Telluride).
„Donbass” este o coproducție germano-ucraineano-franco-olandezo-română a cărei postproducție e realizată în mare parte la Digital Cube, în România.
„Donbass” vorbește despre situația de azi a acestei regiuni din estul Ucrainei marcată de sărăcie, război și de umbra amenințătoare a Rusiei.
Într-un interviu, Serghei Loznița explicase de ce istoria Rusiei e o istorie copy/paste, cum ar putea fi oprit războiul din Ucraina și cum să nu ne lăsăm manipulați de propagandă.
Poroșenko își retrage trimișii de la CSI
Petro Poroșenko a semnat un decret pentru rechemarea trimișilor Ucrainei la Comunitatea Statelor Independente (CSI).
„Nu mai avem ce căuta acolo, ne mișcăm către Europa”, a spus Poroșenko.
Poroșenko anunțase deja luna trecută intenția de retragere a țării din CSI, pe care o critică pentru că nu a condamnat anexarea Crimeii de către Rusia și agresiunea rusă din estul Ucrainei.
11 companii sunt interesate să transporte gaze naturale din România în Ucraina
Un număr de 11 companii şi-au exprimat interesul pentru a transporta gaze naturale din România în Ucraina prin conducta Trans-Balkan, a anunţat vineri compania Ukrtransgaz, operatorul reţelei de gazoducte din Ucraina, la finalul procedurii de evaluare a cererii pieţei pentru această rută, informează Interfax.
"11 companii de top din Europa şi Ucraina şi-au exprimat interesul în transportul de gaze naturale din România în Ucraina pentru o capacitate totală de până la 10 miliarde metri cubi pe an, adică de două ori mai mult decât capacitatea conductei", a informat Ukrtransgaz.
Compania ucraineană subliniază că va fi posibil transportul de gaze via conducta Trans-Balkan în 2020, când expiră actualul contract pentru tranzitul gazelor naturale încheiat cu grupul rus Gazprom.
Conducta Trans-Balkan este o sursă alternativă promiţătoare pentru livrarea de gaze naturale în Ucraina, ţinând cont de lansarea gazoductului TANAP, a terminalelor de gaze lichefiate din Grecia şi Turcia precum şi a perspectivelor privind creşterea producţiei de gaze naturale în platoul românesc al Mării Negre.
"Planul de dezvoltare pe 10 ani al companiei SNTGN Transgaz SA include un proiect de conectare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu zăcămintele de gaze offshore româneşti şi conducta Transit-1 (una din cele trei conducte care formează sistemul Trans-Balkan). De asemenea, operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din România şi Ucraina au aprobat reconstrucţia staţiei de măsurare Isaccea-1, care va îmbunătăţi acurateţea măsurării gazelor şi va permite posibilitatea livrărilor în ambele direcţii", subliniază Ukrtransgaz.
În următoarea etapă, Ukrtransgaz va stabili parametrii tehnici şi intenţionează să organizeze o procedură fermă de alocare de capacitate (Open Season).