O instanța din Olanda a pus sechestru pe activele Gazprom la cererea Ucrainei
O instanța din Olanda a aprobat cererea companiei de stat ucrainene Naftogaz de a pune sechestru pe acțiunile Gazprom la subsidiarele olandeze, anunță biroul de presă al Naftogaz.
Au fost depuse cereri de sechestru asigurator pentru a datoria Gazprom fata de Naftogaz în valoare de 2,6 miliarde de dolari, conform deciziei Arbitrajului de la Stockholm, adoptată în februarie 2018.
Șase din cele șapte companii ale Gazprom din Olanda au refuzat să coopereze cu executorii judecatoresti, dar acest lucru nu va influenta în niciun fel procesul de impunere a sechestrului, sustine Naftogaz.
Compania ucraineana afirma ca va apela la toate mijloacele și instrumentele legale disponibile pentru a pune in executie decizia instantei în cazul Gazprom.
”Din păcate, compania rusa acționează cu reacredință, nu se conformeaza deciziei de arbitraj și nici hotarârilor instanțelor europene din alte jurisdicții” – a declarat Andrei Kobolev, președintele consiliului de administrație al “Naftogaz”.
Ministrul de externe german vizitează linia frontului din estul Ucrainei
Ministrul de externe german Heiko Maas vizitează astăzi linia frontului în conflictul dintre forţele guvernamentale ucrainene şi rebelii proruşi.
Maas le-a declarat joi reporterilor, la sosirea la Kiev pentru discuţii cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, că speră să poată negocia o dată pentru începerea discuţiilor de pace până în iulie.
Ministrul german a anunţat că ar dori să organizeze convorbiri în aşa-numitul format Normandia - care include Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa - cu scopul implementării acordului de pace agreat în capitala Belarusului, Minsk, înainte ca parlamentul german să intre în vacanţă, la 6 iulie.
"Cred că aceasta este o şansă de a resuscita... procesul de la Minsk care a stagnat", a spus Maas, adăugând că discuţiile vor include şi o dezbatere privind oportunitatea trimiterii unei misiuni de menţinere a păcii, sub egida ONU, în Ucraina.
Ultima oară când miniştrii de externe ai celor patru ţări din formatul Normandia s-au reunit pe tema conflictului ucrainean a fost în februarie 2017.
Vizita lui Maas în Ucraina are loc după recenta deplasare la Kiev a preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier.
Mike Pompeo îi cere lui Lavrov "măsuri concrete" împotriva interferenței rusești în SUA
Seful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, i-a cerut omologului rus Serghei Lavrov să "ia măsuri concrete" pentru a reasigura Statele Unite, în special cu privire la "interferențele" Rusiei în alegerile din SUA.
Semn al înghețului dintre cele două mari puteri, acesta a fost primul apel telefonic între cei doi miniștri de la intrarea în funcţie a noului secretar de stat al Statelor Unite, cu mai mult de o lună în urmă.
Potrivit Departamentului de Stat al SUA, Mike Pompeo l-a asigurat pe Serghei Lavrov că Statele Unite doresc "o relație mai bună cu Rusia". Dar "pentru a realiza acest lucru, Rusia trebuie să demonstreze că este gata să ia măsuri concrete cu privire la subiectele noastre de îngrijorare, inclusiv a interferenței în treburile interne ale SUA", a declarat Departamentul Afacerilor Externe al SUA într-un comunicat.
Recent, fostul director al CIA, Mike Pompeo, a spus clar în faţa Congresului american că Statele Unite trebuie să contracareze aceste interferențe, care, potrivit serviciilor americane, au afectat alegerile prezidențiale din 2016 câştigate de Donald Trump și riscă să se repete la alegerile legislative intermediare din toamnă. Șeful diplomației americane a fost ferm față de Moscova, în timp ce ancheta federală privind aceste interferențe și suspiciuni de coluziune între Kremlinul lui Vladimir Putin și echipa candidatului Trump a împiedicat până acum orice încercare de apropiere dintre cele două țări rivale.
Președintele american, care a făcut campanie pentru o astfel de apropiere, nu dorește să admită interferențele rusești în favoarea sa și neagă cu tărie orice coluziune. Într-un comunicat, diplomația rusă afirmă că cei doi miniștri "au convenit asupra necesității de a lucra pentru (...) depășirea dezacordurilor existente", "în interesul unei normalizări a atmosferei din jurul cooperării ruso-americane".
În cadrul acestui apel care a avut loc, potrivit Moscovei, la inițiativa Washingtonului, Serghei Lavrov și Mike Pompeo au discutat şi despre conflictele din Ucraina și Siria.
Ucraina, criticată pentru înscenarea asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko
Un oficial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a declarat că Ucraina a diseminat informaţii false, în timp ce organizaţia Reporteri fără frontiere a descris actul ca făcând parte dintr-un război informaţional.
"Regret această decizie de a disemina informaţii false privind viaţa unui jurnalist. Este datoria statului să furnizeze informaţii corecte publicului", a declarat Harlem Desir, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei.
"Reporterii fără frontiere îşi exprimă indignarea privind manipularea informaţiei de serviciul secret ucrainean ca parte a războiului informaţional", a afirmat Christophe Deloire, preşedintele organizaţiei.
"Este mereu periculos când un stat manipulează adevărul, mai ales când sunt implicaţi jurnalişti", a adăugat Deloire.
"Faptul că Arkadi Babcenko este în viaţă şi îşi poate continua activitatea ca jurnalist critic este o veste excelentă", a declarat de asemenea Philippe Leruth, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor.
"Dar, prin răspândirea ştirilor false despre asasinarea sa, autorităţile ucrainene au afectat în mod grav credibilitatea informaţiilor, iar comunicatul difuzat riscă să fie considerat o operaţiune de propagandă. Este intolerabil şi inadmisibil", a spus Leruth.
Purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova a descris operaţiunea drept o "mascaradă" desfăşurată pentru "efect propagandistic".
Autorităţile ucrainene susţin că asasinatul a fost înscenat pentru dejucarea unui complot organizat de serviciile secrete ruse în scopul uciderii jurnalistului.
Babcenko, un critic al administraţiei Putin în vârstă de 41 de ani, s-a prezentat miercuri la o conferinţă de presă, la o zi după ce fusese declarat "mort".
Şeful Serviciului ucrainean de securitate (SBU), Vasil Hristak, a declarat că a fost demarată o operaţiune în scopul prinderii asasinilor plătiţi de forţele ruse. Poliţia a anunţat că a arestat o persoană în acest caz.
Arkadi Babcenko se mutase din Rusia în Ucraina de mai puţin de un an, deoarece se temea să nu fie asasinat.
Un tribunal din Kiev a aprobat joi o solicitare a procurorilor de a încarcera pentru o perioadă de două luni un suspect în complotul pentru asasinarea lui Babcenko.
Boris Herman, coproprietarul unei fabrici de arme, a compărut în faţa instanţei şi a negat că avut intenţia de a-l ucide pe Babcenko, afirmând că a acţionat în interesul Ucrainei.
Babcenko a colaborat cu serviciile de securitate ucrainene pentru a-şi înscena moartea marţi, iar o zi mai târziu a apărut într-o conferinţă de presă.
Herman a spus că a fost contactat de cineva apropiat de Kremlin în legătură cu un complot pentru uciderea lui Babcenko, dar că a furnizat informaţia autorităţilor ucrainene şi că a lucrat cu aceasta în cadrul unor operaţiuni de contrainformaţii.
"Ştiam perfect că nu va fi omorât nimeni. Acest lucru a fost făcut în interesul Ucrainei", a spus el.
Procurorii susţin că au dovezi că Herman a primit peste 15.000 de dolari pentru a plăti pe cineva ca să-l ucidă pe Babcenko.
