Premierul Ucrainei ameninţă că va demisiona dacă nu se înfiinţează un tribunal anticorupţie
Înfiinţarea unei Curţi anticorupţie este una dintre condiţiile finanţării Ucrainei cu 17,5 miliarde de dolari din partea Fondului Monetar Internaţional.
Groisman a avertizat că Ucraina va rămâne un stat destabilizat în lipsa unui astfel de tribunal.
"Eu, în calitate de prim-ministru, am luat o hotărâre. Dacă acest tribunal, corect, independent, nu va fi creat, voi renunţa la autoritatea de premier şi îmi voi da demisia", a declarat Volodimir Groisman.
Putin: Sancţiunile occidentale impuse Rusiei "dăunează tuturor"
Aflat într-o vizită în Austria, prima sa vizită de stat într-o ţară din Europa occidentală după aproape un an, Putin a susţinut că Rusia a depăşit toate dificultăţile cauzate de sancţiuni.
"Aceste acţiuni sunt dăunătoare tuturor, atât celor care le-au iniţiat, cât şi celor împotriva cărora sunt luate. Toată lumea are interesul să fie anulate sancţiunile, inclusiv noi", a afirmat liderul de la Kremlin.
La rândul său, cancelarul de la Viena, Sebastian Kurz, a declarat că Austria doreşte să acţioneze ca un pod între Moscova şi statele occidentale, însă a precizat că nu va încălca politica UE privind sancţiunile.
Relaţiile Rusiei cu Uniunea Europeană rămân tensionate din cauza implicării Moscovei în conflictele din Ucraina şi Siria, cât şi a atacului neurotoxic din Marea Britanie, care l-a vizat pe Serghei Skripal, un fost agent dublu rus. Guvernul de la Londra a acuzat Moscova că ar pus la cale tentativa de asasinat, lucru negat de categoric de Rusia.
Austria a fost una din puţinele ţări din UE ca nu şi-a retras diplomaţi din Rusia în semn de protest faţă de presupusa implicare a Moscovei în cazul Skripal.
Recent, vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul Partidului Libertăţii (FPO, extremă-dreapta), s-a pronunţat în favoarea anulării sancţiunilor impuse Rusiei de UE în legătură cu anexarea regiunii ucrainene Crimeea şi rolul Moscovei în conflictul din Ucraina.
Vizita lui Putin în Austria are loc într-un moment de criză în relaţiile Uniunii Europene cu Administraţia Donald Trump, după ce SUA a impus taxe vamale suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, refuzând să prelungească exceptarea de la aceste măsuri pentru Uniunea Europeană, Canada şi Mexic, care au ameninţat cu acţiuni de retorsiune.
Rusia a ajuns în top 10 cele mai agresive țări din lume
Rusia a scazut in ultimul an cu inca o pozitie in indicele anual Global Peace Index , ajungand in ultimele zece din lista. Evaluarea a fost publicată miercuri, 6 iunie, de Institutul Internațional de Economie și Pace (The Institute for Economics and Peace).
Autorii studiului au pus Rusia pe locul 154 al ratingului care conține 163 de țări, în care trăiesc 99,7% din populația lumii. Ultimele trei locuri, desemnand țările cele mai putin iubitoare de pace, sunt ocupate de Siria, Afganistan (162) și Sudanul de Sud (161).
În top 3 al țărilor iubitoare de pace se afla Islanda, Noua Zeelandă și Austria. Dintre țările membre ale Consiliului de Securitate al ONU, Regatul Unit se află pe locul 57, Franța – locul 61, China – 112, Statele Unite – 121.
Ratingul unei țări este evaluat în baza a 23 de criterii, inclusiv dupa numărul de războaie externe și interne, relațiile cu țările vecine, stabilitatea politică, procentul cheltuielilor militare din PIB, importul și exportul de arme, numărul de politisti, procentul de deținuți pe cap de locuitor etc.
Experții au estimat că impactul negativ al violenței asupra economiei ruse a fost în 2017 de un trilion de dolari, fiind al patrulea cel mai mare indicator dupa SUA (2,67 trilioane dolari), China (1,7 trilioane dolari) și India (1,2 trilioane dolari).
Costurile economice ale violenței în Rusia s-au ridicat la 17% din PIB în 2017, o creștere de 4% fata de 2016-2017. Costul pe cap de locuitor al violenței a fost de 4.290 de dolari în 2017.
De altfel, poziția Rusiei în Global Peace Index se afla în depreciere constanta. Astfel, daca în 2007, Federația Rusă era pe locul 118-lea, un an mai târziu a scăzut la 131, în 2009 – 136, apoi s-a plasat pe locul 143, iar în 2011 a scăzut la 147.
Primele zece în clasamentul țărilor iubitoare de pace în 2018
1. Islanda
2. Noua Zeelandă
3. Austria
4. Portugalia
5. Danemarca
6. Canada
7. Republica Cehă
8. Singapore
9. Japonia
10. Irlanda
Ultimele zece țări iubitoare de pace
154. Rusia
155. Republica Central-Africana (CAR)
156. Republica Democrată Congo
157. Libia
158. Yemen
159. Somalia
160. Irak
161. Sudanul de Sud
162. Afganistan
163. Siria
Poroşenko justifică înscenarea asasinării jurnalistului Babcenko
Petro Poroşenko a apărat foarte criticata înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko, într-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais, publicat marţi.
"Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?", s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
"Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici", a justificat Poroşenko.
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene "l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi", asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar "serviciile secrete cooperează între ele".
Petro Poroşenko s-a aflat luni în vizită oficială la Madrid unde s-a întâlnit cu noul şef al guvernului spaniol, socialistul Pedro Sanchez care "sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv refuzul de a recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii, şi vrea să protejeze unitatea teritoriala a ţării mele în est", potrivit preşedintelui ucrainean.
