Putin consideră 'prematur' să se vorbească despre posibilul schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina
Vladimir Putin a spus că este 'prematur' să divulge modalităţile posibilului schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina discutat cu o zi în urmă cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko, relatează AFP.
"Este prematur la acest moment să spunem cum va fi rezolvată această chestiune", a declarat Putin la Qindgdao, în China, unde participă la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai. Lăsând de înţeles că se desfăşoară discuţii în culise, el şi-a exprimat dorinţa "de a nu încălca nimic şi de a nu perturba nimic".
Acest schimb de prizonieri a fost evocat sâmbătă la telefon de Putin şi Poroşenko, la iniţiativa acestuia din urmă, la mai puţin de o săptămână până la deschiderea Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.
Arestările şi condamnările mediatizate de cetăţeni din cele două ţări s-au înmulţit în ultimii ani, în contextul în care relaţiile s-au degradat, după venirea la putere a pro-occidentalilor la Kiev, urmată de anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014 şi de declanşarea unui conflict sângeros cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei.
Cel mai cunoscut caz este cel al cineastului ucrainean Oleg Senţov, care ispăşeşte o pedeapsă de 20 de ani de detenţie pentru 'terorism' şi 'trafic de arme' într-o închisoare din Marele Nord rus. El se află într-o grevă a foamei de la 14 mai pentru a cere eliberarea sa şi a altor prizonieri ucraineni din Rusia.
În vârstă de 41 de ani, Oleg Senţov s-a declarat dispus să moară în închisoare. Transferat la infirmerie, el a pierdut opt kilograme în greutate, iar medicii au ameninţat că îl vor hrăni cu forţa, a declarat pentru AFP avocatul său, Dmitri Dinze.
"Toată lumea a înţeles că nu voi ceda", a precizat cineastul într-o scrisoare publicată sâmbătă.
Sențov, un critic al anexării peninsulei Crimeea de către Rusia, a fost arestat în Crimeea în 2014 și condamnat în 2015 la 20 de ani închisoare sub acuzația că ar fi pus la cale acte teroriste. Sențov a respins mereu acuzațiile, susținând că sunt motivate politic iar din 14 mai este în greva foamei, într-o închisoare din Rusia, cerând eliberarea a 64 de ucraineni arestați în Rusia și pe care el îi consideră „deținuți politici”.
Turcia cere Europei să nu uite de anexarea Crimeei
Autoritățile turce nu recunosc alipirea Crimeei de către Rusia și continuă să o considere o anexare, a declarat ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, potrivit Yeni Safak.
„Nu vom uita niciodată ce s-a întâmplat în Crimeea. Noi credem ca cele întâmplate reprezinta o anexare“, – a spus diplomatul la o întâlnire cu membrii asociației culturale și de ajutorare a tătarilor din Crimeea.
Ministrul a menționat că unele țări europene au început să „uite” ce s-a întâmplat în Crimeea. „Le reamintim că dacă uitați de Crimeea și mâine se va întâmpla ceva în Ucraina, veți fi responsabili pentru acest lucru”, a subliniat el.
Turcia a declarat în repetate rânduri că nu recunoaște Crimeea ca fiind rusă. „Pentru noi este o valoare fundamentală integritatea teritoriala și independența Ucrainei, de aceea percepem Crimeea ca parte integrantă a Ucrainei“, – a spus în februarie 2016 premierul Turciei, Ahmet Davutoglu.
Între timp, ziarul Hürriyet a scris că în Turcia se discută în mod activ despre drepturile acestei țări asupra Crimeei. Observatorii politici se referă la acordul din 1783, semnat de Ecaterina a II-a, care prevedea condițiile transferului peninsulei de la Imperiul Otoman către cel țarist. Conform acestui document, Turcia are dreptul sa ceara retrocedarea Crimeei în cazul în care aceasta isi proclamă independența sau este transferată unei terțe părți.
Adunarea Generală a ONU a respins cu majoritate covârșitoare actul alipirii Crimeei la Federația Rusă. Poziția Rusiei a fost susținută de numai 10 țări: Armenia, Belarus, Bolivia, Cuba, Coreea de Nord, Nicaragua, Sudan, Siria, Venezuela și Zimbabwe.
Luna mai a fost cea mai sângeroasă în Donbas
10 militari ucraineni au fost uciși în estul Ucrainei și aproape o sută au fost răniți, a comentat Heather Nauert, reprezentantul Departamentului de Stat al SUA, raportul privind luptele din Donbas in luna mai.
„Luna mai a fost cea mai sângeroasă a acestui an pentru soldații ucraineni care și-au apărat țara de agresiunea Rusiei: zece morți și 91 răniți. Statele Unite cer Rusiei să-și retragă trupele din Donbas”, a scris ea.
Consiliul Europei, NATO, Uniunea Europeană, Ucraina, SUA și un șir de alte state învinuiesc Rusia de implicare în conflict, în principal prin utilizarea forțelor armate regulate care luptă de partea separatiștilor. Kremlinul neagă orice implicare, susținând că Rusia nu este parte beligernată în acest razboi, care ar avea caracter de ”confict armat civil”.
Poroșenko și Putin au discutat despre un ''schimb de deţinuţi''
Petro Poroşenko a discutat sâmbătă la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin despre eliberarea "deţinuţilor politici" ucraineni din Rusia, între care se numără cineastul Oleg Senţov, aflat în greva foamei, a anunţat într-un comunicat preşedinţia ucraineană, transmit AFP şi Reuters.
"Petro Poroşenko a subliniat importanţa eliberării rapide a deţinuţilor politici ucraineni din Rusia şi din teritoriile ocupate", termen utilizat de Kiev pentru a desemna Crimeea anexată de Rusia şi estul Ucrainei aflat sub controlul separatiştilor, a indicat preşedinţia ucraineană.
Kremlinul notează la rândul său într-un comunicat că preşedinţii rus şi ucrainean au evocat într-o convorbire telefonică "un schimb de deţinuţi" între cele două ţări.
Cei doi şefi de stat au discutat despre "chestiuni umanitare, între care schimbul de persoane deţinute", iar Putin a "subliniat necesitatea eliberării fără întârziere a jurnaliştilor ruşi arestaţi în Ucraina", conform preşedinţiei ruse.
Regizorul Oleg Senţov, care s-a opus anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia, în martie 2014, a fost condamnat în august 2015 pentru 'terorism' şi 'trafic de arme'. El ispăşeşte o pedeapsă de 20 de ani într-o închisoare din Extremul Orient rus şi se află de trei săptămâni în greva foamei. Procesul împotriva lui, calificat drept 'stalinist' de Amnesty International, a fost de asemenea denunţat de Kiev, UE şi SUA. Joi, Vladimir Putin, a declarat că 'nu se gândeşte' să-l predea pe Senţov în schimbul jurnalistului ruso-ucrainean Kiril Vişinski, arestat la sfârşitul lui mai la Kiev şi inculpat de 'înaltă trădare' de justiţia ucraineană, crimă pasibilă de 15 ani de închisoare.