Atlantic Council: Agresiunea rusă a provocat Ucrainei daune de 100 miliarde de dolari
Ucraina a pierdut aproximativ 100 de miliarde de dolari din cauza anexării Crimeei de catre Rusia și a operațiunilor militare în Donbas, se arata în raportul ”Agresiunea Kremlinului în Ucriana”, intocmit de analiștii de la centrul american de cercetare ”Atlantic Council”.
Autorul studiului, Anders Aslund, sustine ca Ucraina a pierdut 100 miliarde de dolari din cauza agresiunii ruse în Crimeea și în estul țării. „Crimeea a fost anexată de către Federația Rusă, Rusia poartă răspunderea juridică deplină pentru această parte a teritoriului Ucrainei“, – a declarat Aslund.
„După anexarea Crimeea, Ucraina a pierdut 1,4 milioane de hectare de teren, estimat la mai mult de 1,8 miliarde $. În plus, băncile ucrainene au pierdut active rămase în filialele băncilor – între 1,7-1,9 miliarde de dolari. În plus, Rusia a confiscat compania locala de energie – Krymenergo – ca urmare, Ucraina a mai pierdut un miliard de dolari,” – rezultă din studiu.
De asemenea, din cauza luptelor din estul Ucrainei, o parte semnificativă a infrastructurii a fost distrusă. Experții au estimat daunele de 9,5 miliarde de dolari.
În plus, din cauza scăderii comerțului cu Rusia, Ucraina a pierdut alte 14 miliarde de dolari.
Autorii studiului au constatat că companiile ucrainene și persoanele fizice care și-au pierdut activele ca urmare a agresiunii ruse sunt obligate să depună plângeri la instanțele internaționale. În același timp, exista mai multe modalități de a obține despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, a declarat președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor, Evgheni Cioliy.
Potrivit lui Cioliy, una dintre căi este acordul bilateral privind protejarea investițiilor semnat între Ucraina și Rusia în 1998. „Acest acord prevede că fiecare parte va încuraja investitorii celeilalte părți să investească pe teritoriul său și va permite astfel de investiții, respectând legislația celeilalte părți”, a explicat expertul.
Conform cercetătorilor, și partea rusă a suferit pierderi financiare semnificative. După anexarea Crimeei în 2014, Rusia a „vărsat” în economia socială a regiunii aproximativ 4 miliarde $ și continuă să subvenționeze anual peninsula cu aproximativ 2 miliarde de dolari. Această sumă, care reprezintă 0,14% din PIB-ul actual al Federației Ruse (de 1,4 trilioane de dolari), experți o apreciaza ca fiind „suportabilă” pentru Kremlin.
În luna mai, Curtea de Arbitraj de la Haga a ordonat Rusiei să plătească 159 milioane dolari pentru 18 companii ucrainene și o persoană fizica ca daune pentru pierderile de active din Crimeea. Arbitrajul internațional a recunoscut Federația Rusă responsabilă pentru încălcarea drepturilor investitorilor ucraineni după anexarea peninsulei în martie 2014.
Autoritățile ruse au refuzat să recunoască decizia instanței de la Haga.
Putin consideră 'prematur' să se vorbească despre posibilul schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina
Vladimir Putin a spus că este 'prematur' să divulge modalităţile posibilului schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina discutat cu o zi în urmă cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko, relatează AFP.
"Este prematur la acest moment să spunem cum va fi rezolvată această chestiune", a declarat Putin la Qindgdao, în China, unde participă la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai. Lăsând de înţeles că se desfăşoară discuţii în culise, el şi-a exprimat dorinţa "de a nu încălca nimic şi de a nu perturba nimic".
Acest schimb de prizonieri a fost evocat sâmbătă la telefon de Putin şi Poroşenko, la iniţiativa acestuia din urmă, la mai puţin de o săptămână până la deschiderea Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.
Arestările şi condamnările mediatizate de cetăţeni din cele două ţări s-au înmulţit în ultimii ani, în contextul în care relaţiile s-au degradat, după venirea la putere a pro-occidentalilor la Kiev, urmată de anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014 şi de declanşarea unui conflict sângeros cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei.
Cel mai cunoscut caz este cel al cineastului ucrainean Oleg Senţov, care ispăşeşte o pedeapsă de 20 de ani de detenţie pentru 'terorism' şi 'trafic de arme' într-o închisoare din Marele Nord rus. El se află într-o grevă a foamei de la 14 mai pentru a cere eliberarea sa şi a altor prizonieri ucraineni din Rusia.
În vârstă de 41 de ani, Oleg Senţov s-a declarat dispus să moară în închisoare. Transferat la infirmerie, el a pierdut opt kilograme în greutate, iar medicii au ameninţat că îl vor hrăni cu forţa, a declarat pentru AFP avocatul său, Dmitri Dinze.
"Toată lumea a înţeles că nu voi ceda", a precizat cineastul într-o scrisoare publicată sâmbătă.
Sențov, un critic al anexării peninsulei Crimeea de către Rusia, a fost arestat în Crimeea în 2014 și condamnat în 2015 la 20 de ani închisoare sub acuzația că ar fi pus la cale acte teroriste. Sențov a respins mereu acuzațiile, susținând că sunt motivate politic iar din 14 mai este în greva foamei, într-o închisoare din Rusia, cerând eliberarea a 64 de ucraineni arestați în Rusia și pe care el îi consideră „deținuți politici”.
Turcia cere Europei să nu uite de anexarea Crimeei
Autoritățile turce nu recunosc alipirea Crimeei de către Rusia și continuă să o considere o anexare, a declarat ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, potrivit Yeni Safak.
„Nu vom uita niciodată ce s-a întâmplat în Crimeea. Noi credem ca cele întâmplate reprezinta o anexare“, – a spus diplomatul la o întâlnire cu membrii asociației culturale și de ajutorare a tătarilor din Crimeea.
Ministrul a menționat că unele țări europene au început să „uite” ce s-a întâmplat în Crimeea. „Le reamintim că dacă uitați de Crimeea și mâine se va întâmpla ceva în Ucraina, veți fi responsabili pentru acest lucru”, a subliniat el.
Turcia a declarat în repetate rânduri că nu recunoaște Crimeea ca fiind rusă. „Pentru noi este o valoare fundamentală integritatea teritoriala și independența Ucrainei, de aceea percepem Crimeea ca parte integrantă a Ucrainei“, – a spus în februarie 2016 premierul Turciei, Ahmet Davutoglu.
Între timp, ziarul Hürriyet a scris că în Turcia se discută în mod activ despre drepturile acestei țări asupra Crimeei. Observatorii politici se referă la acordul din 1783, semnat de Ecaterina a II-a, care prevedea condițiile transferului peninsulei de la Imperiul Otoman către cel țarist. Conform acestui document, Turcia are dreptul sa ceara retrocedarea Crimeei în cazul în care aceasta isi proclamă independența sau este transferată unei terțe părți.
Adunarea Generală a ONU a respins cu majoritate covârșitoare actul alipirii Crimeei la Federația Rusă. Poziția Rusiei a fost susținută de numai 10 țări: Armenia, Belarus, Bolivia, Cuba, Coreea de Nord, Nicaragua, Sudan, Siria, Venezuela și Zimbabwe.
Luna mai a fost cea mai sângeroasă în Donbas
10 militari ucraineni au fost uciși în estul Ucrainei și aproape o sută au fost răniți, a comentat Heather Nauert, reprezentantul Departamentului de Stat al SUA, raportul privind luptele din Donbas in luna mai.
„Luna mai a fost cea mai sângeroasă a acestui an pentru soldații ucraineni care și-au apărat țara de agresiunea Rusiei: zece morți și 91 răniți. Statele Unite cer Rusiei să-și retragă trupele din Donbas”, a scris ea.
Consiliul Europei, NATO, Uniunea Europeană, Ucraina, SUA și un șir de alte state învinuiesc Rusia de implicare în conflict, în principal prin utilizarea forțelor armate regulate care luptă de partea separatiștilor. Kremlinul neagă orice implicare, susținând că Rusia nu este parte beligernată în acest razboi, care ar avea caracter de ”confict armat civil”.