UE prelungeşte cu un an sancţiunile economice impuse peninsulei Crimeea şi oraşului Sevastopol
Uniunea Europeană a prelungit luni cu un an sancţiunile economice impuse peninsulei Crimeea şi oraşului Sevastopol, măsura urmând să fie în vigoare până la 23 iunie 2019, relatează agenţia dpa.
Decizia aprobată mai devreme la nivel de ambasadori a fost confirmată de miniștrii europeni ai agriculturii la întâlnirea lor de astăzi, la Luxembourg. Măsurile restrictive, introduse în 2014 și extinse pe bază anuală, includ interzicerea importurilor din Crimeea care nu au certificate ucrainene, interzicerea acostării navelor sub pavilion european în porturile peninsulei și interzicerea investițiilor europene în Crimeea.
Relaţiile dintre Rusia şi UE s-au redus din 2014, în mare parte din cauza evenimentelor din Crimeea, precum şi a sprijinului Moscovei pentru separatiştii proruşi din conflictul din estul Ucrainei.
Măsurile prelungite luni includ interzicerea exporturilor europene de bunuri şi de tehnologie din sectorul transporturilor, telecomunicaţiilor şi al energiei, inclusiv din cel al prospecţiunilor de petrol şi gaze.
Operatorii europeni de turism sunt excluşi de asemenea de la activităţile din domeniu în cele două regiuni, ceea ce înseamnă că, de exemplu, nave europene de croazieră nu pot ancora acolo decât în regim de urgenţă, iar cetăţenii şi companiile din UE nu pot investi sau cumpăra proprietăţi în Crimeea sau Sevastopol.
Măsurile, limitate din punct de vedere geografic la Crimeea şi Sevastopol, funcţionează paralel cu sancţiunile economice impuse Rusiei în legătură cu rolul ei în conflictul din Ucraina. Sancţiunile împotriva Rusiei sunt în prezent valabile până la 31 iulie.
Romgaz vrea să exporte gaze din România în Ucraina
Romgaz a participat la procesul de rezervare a capacităţii conductei care transportă gaze naturale din România în Ucraina, a declarat, luni, Vasile Ciolpan, director în cadrul producătorului naţional de gaze Romgaz.
"Am participat la această rezervare de capacitate neangajantă pentru că am vrut să vedem rezultatul, am vrut să vedem participanţii, vrem să vedem rezultatul. Încă nu ştim răspunsul, ştim doar că această capacitate a fost supralicitată. Trebuie să fim pregătiţi pentru ipostază şi să ştim ce fac ceilalţi competitori pentru a ne pregăti planurile strategice la realităţile care urmează", a spus Ciolpan, în cadrul unei conferinţe pe teme energetice, organizată de revista Capital.
În opinia sa, punctul de transport România-Ucraina va face parte pe viitor din coridorul de gaze care va traversa România de la nord la sud.
Pe data de 18 mai, Ukrtransgaz, operatorul reţelei de gazoducte din Ucraina, a informat că un număr de 11 companii şi-au exprimat interesul pentru a transporta gaze naturale din România în Ucraina prin conducta Trans-Balkan, potrivit Interfax.
"11 companii de top din Europa şi Ucraina şi-au exprimat interesul în transportul de gaze naturale din România în Ucraina pentru o capacitate totală de până la 10 miliarde metri cubi pe an, adică de două ori mai mult decât capacitatea conductei", a informat Ukrtransgaz.
Compania ucraineană subliniază că va fi posibil transportul de gaze via conducta Trans-Balkan în 2020, când expiră actualul contract pentru tranzitul gazelor naturale încheiat cu grupul rus Gazprom.
Conducta Trans-Balkan este o sursă alternativă promiţătoare pentru livrarea de gaze naturale în Ucraina, ţinând cont de lansarea gazoductului TANAP, a terminalelor de gaze lichefiate din Grecia şi Turcia, precum şi a perspectivelor privind creşterea producţiei de gaze naturale în platoul românesc al Mării Negre.
"Planul de dezvoltare pe 10 ani al companiei SNTGN Transgaz SA include un proiect de conectare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu zăcămintele de gaze offshore româneşti şi conducta Transit-1 (una dintre cele trei conducte care formează sistemul Trans-Balkan). De asemenea, operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din România şi Ucraina au aprobat reconstrucţia staţiei de măsurare Isaccea-1, care va îmbunătăţi acurateţea măsurării gazelor şi va permite posibilitatea livrărilor în ambele direcţii", subliniază Ukrtransgaz.
În următoarea etapă, Ukrtransgaz va stabili parametrii tehnici şi intenţionează să organizeze o procedură fermă de alocare de capacitate (Open Season). Noi capacităţi pentru această direcţie vor fi puse la dispoziţia participanţilor de pe piaţă începând cu 2020.
Paul Manafort, arestat preventiv în ancheta privind activităţile de lobby politic din Ucraina
Paul Manafort, fostul director al echipei de campanie a preşedintelui Trump, a fost arestat preventiv după ce fusese eliberat condiţionat pe o cauţiune de zece milioane de dolari, într-un proces în care este acuzat că nu a înregistrat în Statele Unite activităţile desfăşurate în Ucraina pentru campania partidului fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici.
În paralel, Paul Manafort este vizat şi de ancheta procurorului special Robert Mueller privind contactele echipei de campanie a lui Donald Trump cu Rusia. În contextul în care tocmai a fost acuzat că a încercat să influenţeze martori în procesul referitor la activităţile de lobby din Ucraina, o instanţă SUA a dispus plasarea lui în arest preventiv.
"Nu îmi place acest lucru, dar nu pot să trec cu vederea ce s-a întâmplat. Aţi abuzat de încrederea care v-a fost acordată", a declarat judecătoarea Amy Berman Jackson, de la o instanţă districtuală din Washington.
Al treilea marș LGBT la Kiev
Mii de oameni au participat duminică, la Kiev, la Marșul Egalității, militând pentru drepturile LGBT. A fost unul dintre cele mai mari asemenea evenimente din ultimii ani în Ucraina.
Dimineaţă, peste 150 de protestatari de extremă-dreapta au încercat să blocheze rutele pe care urma să aibă loc marşul reprezentanţilor comunităţii LGBT. Poliţia a intervenit pentru a elibera strada şi au avut loc mici confruntări.
Gruparea de extremă-dreaptă C14 a declarat că poliţia a înconjurat protestatarii şi i-a atacat cu bastoane şi gaze lacrimogene. „Uitaţi-vă cum protejează „minorităţile sexuale” şi încalcă drepturile cetăţenilor obişnuiţi din Kiev”, se arată într-o postare pe Facebook a organizaţiei.
Mai multe persoane au fost reţinute într-o altercaţie separată în apropierea Casei Operei, a precizat poliţia.
Săptămâna trecută, organizaţiile pentru protecţia drepturilor omului au criticat autorităţile pentru lipsa de acţiune faţă de violenţele împotriva minorităţilor etnice, activistelor pentru drepturile femeilor şi persoanelor LGBT.
Primul marș gay pride de amploare s-a organizat la Kiev în 2016, când autoritățile pro-occidentale au permis organizarea demonstrației, asigurând securitatea participanților.