Summit EU - Ucraina pe 9 iulie
Petro Poroșenko, a spus că dorește să discute cu liderii din UE despre pericolele de securitate create de Rusia în regiunea Mării Negre și a Mării Azov.
Anterior, Poroșemko declarase că prioritatea reuniunii la nivel înalt UE-Ucraina de pe 9 iulie va fi necesitatea integrării Kievului în uniunea energetica, digitala, vamala a UE și zona Schengen.
„Contăm pe atitudinea dura a UE față de noile amenințări de securitate ale Rusiei în regiune”, a spus Poroșenko, citat de Interfax, referindu-se la agenda summitului Ucraina-UE planificat pentru 9 iulie.
Poroșenko a salutat prelungirea cu încă un an de către UE, printr-o decizie anunțată luni de Consiliul UE, a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza anexării Crimeii ucrainene în 2014.
Între timp, forțele navale ruse din Marea Neagra au fost puse în stare de alertă, au anunțat surse apropiate armatei ruse, citate de Reuters.
Oficialii ruși spun că Ucraina, în opinia lor, își sporește prezența militară în regiune ca o „provocare” în timpul Campionatului Mondial. Trei surse apropiate armatei ruse au confirmat că forțele ruse de pe coasta Peninsulei Crimeea au fost puse în stare de alerta, fiind pregătite de luptă.
Două surse au declarat că această decizie are legatura cu desfășurarea Cupei Mondiale în Rusia. „Din cauza Cupei Mondiale și așteptărilor privind posibile provocări din partea Ucrainei, comandamentul a decis sa declanseze starea de alerta pe coasta Crimeei“ – a spus una dintre surse.
Sursele Reuters au adaugat că intensificarea pregătirii de luptă include expedierea unor nave în regiunea Mării Azov și misiuni suplimentare de patrulare efectuate de aviația marinei. Potrivit unor surse, sunt implicate unități ale marinei militare și ale trupelor de coastă.
O sursă din forțele de coastă ale flotei a declarat că starea de alerta va rămâne în vigoare până la 31 iulie (campionatul mondial se va încheia pe 15 iulie).
Canada ar putea oferi Ucrainei armele destinate inițial kurzilor
Reprezentanții Partidului Conservator din Canada au cerut guvernului să transfere Ucrainei un lot de arme letale în valoare de 9,5 milioane de dolari, destinate inițial kurzilor.
„Este vorba despre puști cu lunetă, lunete, mitraliere C6, care sunt folosite de armata canadiană, aruncătoare de grenade antitanc “Carl Gustav”, mortiere, dispozitive de vedere pe timp de noapte, echipament medical“, – a declarat James Bezan, deputat al Camerei Comunelor din Canada.
Aceste arme au fost inițial destinate forțelor kurde din Irak. Armata canadiană i-a pregătit pe luptatorii kurzi pentru lupta împotriva gruparii extremiste ISIS, dar decizia de a transfera armele asa si nu a mai fost luata de Guvernul Canadei.
„Putin este provocat de slăbiciune. Și cât timp Ucraina nu va avea suficiente arme pentru a-și proteja propriile granițe, Putin va continua să pună presiune. Doar când vom furniza armele letale necesare armatei ucrainene, abia atunci vom vedea cum Putin își retrage forțele din Donbas ..“ – a spus Bezan.
Potrivit Ministerului Apărării al Ucrainei, din 2014, Kievul a obtinut asistenta militara non-letala de la Canada în valoare de 24 de milioane de dolari. Este vorba in special de veste antiglonț și căști, aparate pentru vedere nocturna, echipamente radio și de geniu, dar si peste 30.000 de seturi de uniforme militare de iarna.
În prezent, în Ucraina, în cadrul misiunii UNIFIER, se afla peste două sute de instructori canadieni. Pe langa unități de asalt, ei instruiesc lunetiști, genisti, medici militari, membir ai Gărzii Naționale și Politiei militare. În trei ani de misiune, canadienii au instruit mai mult de 7.000 de soldați ucraineni.
În luna aprilie a anului trecut, Ucraina și Canada au semnat un acord privind cooperarea în domeniul apărării. La 13 decembrie, Canada a inclus Ucraina în lista țărilor în care este permisa livrarea de arme de foc automate (Automatic Firearms Country Control List).
UE prelungeşte cu un an sancţiunile economice impuse peninsulei Crimeea şi oraşului Sevastopol
Uniunea Europeană a prelungit luni cu un an sancţiunile economice impuse peninsulei Crimeea şi oraşului Sevastopol, măsura urmând să fie în vigoare până la 23 iunie 2019, relatează agenţia dpa.
Decizia aprobată mai devreme la nivel de ambasadori a fost confirmată de miniștrii europeni ai agriculturii la întâlnirea lor de astăzi, la Luxembourg. Măsurile restrictive, introduse în 2014 și extinse pe bază anuală, includ interzicerea importurilor din Crimeea care nu au certificate ucrainene, interzicerea acostării navelor sub pavilion european în porturile peninsulei și interzicerea investițiilor europene în Crimeea.
Relaţiile dintre Rusia şi UE s-au redus din 2014, în mare parte din cauza evenimentelor din Crimeea, precum şi a sprijinului Moscovei pentru separatiştii proruşi din conflictul din estul Ucrainei.
Măsurile prelungite luni includ interzicerea exporturilor europene de bunuri şi de tehnologie din sectorul transporturilor, telecomunicaţiilor şi al energiei, inclusiv din cel al prospecţiunilor de petrol şi gaze.
Operatorii europeni de turism sunt excluşi de asemenea de la activităţile din domeniu în cele două regiuni, ceea ce înseamnă că, de exemplu, nave europene de croazieră nu pot ancora acolo decât în regim de urgenţă, iar cetăţenii şi companiile din UE nu pot investi sau cumpăra proprietăţi în Crimeea sau Sevastopol.
Măsurile, limitate din punct de vedere geografic la Crimeea şi Sevastopol, funcţionează paralel cu sancţiunile economice impuse Rusiei în legătură cu rolul ei în conflictul din Ucraina. Sancţiunile împotriva Rusiei sunt în prezent valabile până la 31 iulie.
Romgaz vrea să exporte gaze din România în Ucraina
Romgaz a participat la procesul de rezervare a capacităţii conductei care transportă gaze naturale din România în Ucraina, a declarat, luni, Vasile Ciolpan, director în cadrul producătorului naţional de gaze Romgaz.
"Am participat la această rezervare de capacitate neangajantă pentru că am vrut să vedem rezultatul, am vrut să vedem participanţii, vrem să vedem rezultatul. Încă nu ştim răspunsul, ştim doar că această capacitate a fost supralicitată. Trebuie să fim pregătiţi pentru ipostază şi să ştim ce fac ceilalţi competitori pentru a ne pregăti planurile strategice la realităţile care urmează", a spus Ciolpan, în cadrul unei conferinţe pe teme energetice, organizată de revista Capital.
În opinia sa, punctul de transport România-Ucraina va face parte pe viitor din coridorul de gaze care va traversa România de la nord la sud.
Pe data de 18 mai, Ukrtransgaz, operatorul reţelei de gazoducte din Ucraina, a informat că un număr de 11 companii şi-au exprimat interesul pentru a transporta gaze naturale din România în Ucraina prin conducta Trans-Balkan, potrivit Interfax.
"11 companii de top din Europa şi Ucraina şi-au exprimat interesul în transportul de gaze naturale din România în Ucraina pentru o capacitate totală de până la 10 miliarde metri cubi pe an, adică de două ori mai mult decât capacitatea conductei", a informat Ukrtransgaz.
Compania ucraineană subliniază că va fi posibil transportul de gaze via conducta Trans-Balkan în 2020, când expiră actualul contract pentru tranzitul gazelor naturale încheiat cu grupul rus Gazprom.
Conducta Trans-Balkan este o sursă alternativă promiţătoare pentru livrarea de gaze naturale în Ucraina, ţinând cont de lansarea gazoductului TANAP, a terminalelor de gaze lichefiate din Grecia şi Turcia, precum şi a perspectivelor privind creşterea producţiei de gaze naturale în platoul românesc al Mării Negre.
"Planul de dezvoltare pe 10 ani al companiei SNTGN Transgaz SA include un proiect de conectare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu zăcămintele de gaze offshore româneşti şi conducta Transit-1 (una dintre cele trei conducte care formează sistemul Trans-Balkan). De asemenea, operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din România şi Ucraina au aprobat reconstrucţia staţiei de măsurare Isaccea-1, care va îmbunătăţi acurateţea măsurării gazelor şi va permite posibilitatea livrărilor în ambele direcţii", subliniază Ukrtransgaz.
În următoarea etapă, Ukrtransgaz va stabili parametrii tehnici şi intenţionează să organizeze o procedură fermă de alocare de capacitate (Open Season). Noi capacităţi pentru această direcţie vor fi puse la dispoziţia participanţilor de pe piaţă începând cu 2020.