Ungaria acceptă o reuniune Ucraina-Georgia-NATO, dar blochează summit-ul bilateral
Ungaria a renunțat oficial la veto-ul său pus pe reuniunea separată a liderilor NATO cu participarea președintelui ucrainean Petro Poroșenko, dar va bloca în continuare Comisia Ucraina-NATO (CUN), a declarat ministrul de externe maghiar Peter Szijjártó, la o conferință de presă susținută în Transcarpatia, potrivit Unian.
„Deciziile guvernului maghiar sunt lipsite de ambiguitate”, a comentat ministrul la finalul primei runde de negocieri dintre oficialii ucraineni si maghiari despre controversata lege a educatiei din Ucraina. În același timp, ministrul a reafirmat că, la întâlnire, Ungaria a redus nivelul cerințelor pentru Ucraina.
”Pana nu sunt îndeplinite recomandările Comisiei de la Veneția, nu putem sprijini apropierea Ucrainei de NATO „, a spus Szijjártó.
Și, deși desfasurarea CUN în timpul următorului summit NATO este imposibilă, Ungaria a fost de acord cu participarea lui Poroșenko la un format special al summit-ului.
Szijjártó a recunoscut că un astfel de acord a fost atins cu participarea părții americane.
„Cu câteva săptămâni în urmă m-am întâlnit cu domnul Pompeo la Washington si i-am spus că nu avem nimic împotriva ca la reuniunea privind securitatea Marii Negre de la summitul NATO sa fie invitat președintele Ucrainei”, a spus diplomatul maghiar.
Sursele „Adevărul european” din cercurile diplomatice au confirmat faptul că Poroșenko a primit deja invitația la aceasta întâlnire, la care vor participa șefii de stat și de guvern ai țărilor NATO, dar si oficilii din Ucraina și Georgia.
Ucraina extinde lista sancţiunilor împotriva Rusiei
Petro Poroshenko a semnat un ordin pentru a pune în practică o decizie de a extinde sancţiunile asupra companiilor şi entităţilor din Rusia, a anunţat Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei.
Consiliul a anunţat că 30 de entităţi legale din Rusia şi 14 indivizi au fost adăugaţi pe lista de sancţiuni, aducând totalul la 1.762 de indivizi şi 786 de entităţi.
„Consiliul a impus sancţiuni similare cu cele impuse de guvernul SUA pe 11 iunie împotriva entităţilor legale implicate în activităţile cibernetice ale serviciilor secrete din Rusia”, se arată într-un comunicat.
De asemenea, a fost anunţat că sancţiunile vor fi valabile pentru cel puţin trei ani şi includ penalităţi pentru parlamentari şi oficiali de rang înalt din Rusia.
Iulia Timoşenko va candida pentru funcţia de preşedinte
Fostul premier şi actual lider al formaţiunii politice Batkivşcina, Iulia Timoşenko, a anunţat miercuri că intenţionează să candideze la alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în primăvara anului 2019, relatează site-ul agenţiei Tass.
"Da, voi candida la preşedinţie", a răspuns ea într-un interviu postat pe pagina personală de Facebook
Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va "declara un referendum pentru reformarea Guvernului".
"Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia", a adăugat Timoşenko.
Timoșenko conducea în preferințele alegătorilor într-un sondaj din luna mai, ea având circa 13% dintre opțiuni. Actualul președinte, Petro Poroșenko, era pe locul 4 în sondaj.
Stoltenberg: Crimeea, Donbas și Salisbury – provocări comune pentru toți membrii NATO
Țările NATO trebuie să reacționeze împreună în fața amenințărilor moderne precum terorismul, atacurile cibernetice și agresiunea Rusiei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul vizitei sale la Londra.
„Ne confruntăm cu cea mai imprevizibilă situație în sfera securitatii de generatii. Terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, atacurile cibernetice și, desigur, Rusia, care utilizează intimidarea și forță împotriva vecinilor săi ..“, – a spus Stoltenberg.
El a menționat că fiecare dintre cele 29 de țări membre NATO are propria sa istorie, geografie și cultură, dar si diferențe, însa ele sunt în măsură să se unească în jurul unui scop comun.
„Anexarea ilegala a Crimeei, destabilizarea estului Ucrainei, amestecul în treburile noastre interne și încercarea de a ucide un cetățean britanic și pe fiica sa în Salisbury, folosind arme chimice interzise – sunt provocările noastre comune. În interesul nostru comun trebuie să le ținem piept împreună“, – a adăugat seful NATO.