Poroșenko a discutat la Bruxelles pericolul reprezentat de Rusia
Petro Poroșenko a discutat cu liderii din UE despre pericolele de securitate create de Rusia în regiunea Mării Negre și a Mării Azov.
Mini-summitul Ucraina - UE a avut loc in ajunul întâlnirii la vârf NATO de la Bruxelles din 11 - 12 iulie.
„Contăm pe atitudinea strictă a UE față de noile amenințări de securitate ale Rusiei” în regiune, a spus Poroșenko.
Poroșenko a salutat totodată prelungirea cu încă un an de către UE, printr-o decizie anunțată luni de Consiliul UE, a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza anexării Crimeii ucrainene în 2014.
Andrzej Duda și Petro Poroșenko au comemorat separat masacrele de la Volînia
Preşedintele polonez Andrzej Duda a comemorat în vestul Ucrainei masacrele comise de ucraineni împotriva polonezilor la Volînia, în timp ce omologul său ucrainean Petro Poroşenko s-a deplasat în Polonia pentru a saluta memoria ucrainenilor ucişi ca represalii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Comemorarea în mod separat constituie o nouă ilustrare a tensiunilor dintre cele două ţări referitoare la istoria lor dureroasă.
Andrzej Duda a mers la Luţk, oraş în vestul Ucrainei, pentru a asista la o slujbă religioasă în memoria victimelor masacrelor de la Volînia în timpul cărora circa 100.000 de polonezi au fost ucişi între 1943 şi 1945 de către militanţi ai Armatei insurecţionale ucrainene (UPA).
Petro Poroşenko s-a deplasat în partea poloneză, la o distanţă de 125 de km, în satul Sahryn, pentru a inaugura un monument în memoria celor 20.000 de ucraineni ucişi de către partizani polonezi.
Nu este prevăzut ca cei doi şefi de stat să se întâlnească şi cei doi au făcut cunoscut că nici unul dintre ei nu şi-a invitat omologul în ţara sa.
Preşedintele Duda a fost invitat în Ucraina de către episcopul de Luţk, potrivit Varşoviei, în timp ce Petro Poroşenko a fost invitat în Polonia de către comunitatea ucraineană, conform Kievului.
Media ucrainene, citând surse anonime, au relatat că Varşovia a refuzat o propunere din partea Ucrainei de a comemora împreună masacrele de la Volînia.
Polonia îi reproşează Ucrainei că nu a condamnat în mod explicit masacrele. Parlamentul polonez le-a calificat drept ''genocid'' într-o rezoluţie din 2016.
În opinia istoricilor ucraineni, riposta poloneză justifică punerea pe acelaşi plan a actelor comise de către cele două părţi, şi de aici absenţa scuzelor din partea Kievului. Preşedintele Petro Poroşenko a pronunţat de mai multe ori fraza ''Iertăm şi cerem iertare'' şi a depus în iunie 2016 la Varşovia o jerbă de flori în faţa monumentului victimelor poloneze de la Volînia.
Valentin Popa, discuţii cu ministrul maghiar de Externe despre predarea limbilor minorităţilor în Ucraina
„Ministrul Educaţiei Naţionale, domnul Valentin Popa, a avut vineri, 6 iulie, o discuţie telefonică cu ministrul ungar de Externe, domnul Peter Szijjarto, la solicitarea acestuia. Ministrul Valentin Popa a fost informat de şeful diplomaţiei ungare cu privire la rezultatul celei mai recente întâlniri între reprezentanţii Ungariei şi Ucrainei pe marginea aplicării articolului 7 al Legii educaţiei din Ucraina. Cu acest prilej, ministrul român al Educaţiei l-a informat pe ministrul de Externe ungar în privinţa angajamentului autorităţilor române de a continua dialogul susţinut cu partea ucraineană pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru asigurarea educaţiei în limba română în Ucraina, în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de acest stat”, au precizat reprezentanţii Ministerului Educaţiei, printr-un comunicat de presă.
Articolul 7 al Legii educaţiei din Ucraina se referă la folosirea, în educaţie, a limbii de stat, a limbilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a altor limbi.
În sursa citată mai este precizat faptul că ministrul Valentin Popa a evidenţiat aşteptările părţii române ca autorităţile de la Kiev „să aibă un dialog constant, concret şi de substanţă cu minoritatea română în procesul de implementare a dispoziţiilor art. 7 şi a oricăror altor măsuri legislative de natură a le afecta dreptul la identitate etnică, lingvistică, culturală şi religioasă”.
Editorialist rus: Putin îl va face pe Sențov cadou lui Trump
„Idioata și rușinoasa pentru țara noastra poveste cu greva foamei lui Sențov, poate avea doar un singur sens: prizonierul este ținut pentru întâlnirea lui Putin cu Trump. Pentru că, altfel, nu înțeleg la ce bun atâta brutalitate ostentativă“ – scrie psihologul social Alexei Roșcin, în „Live Journal“.
„Cu Sențov a fost clar de la bun început că toata urmărirea penala este delirul unui nebun. Chipurile regizorul a dorit să detoneze statuia lui Lenin din Simferopol. – Și a fost condamnat pentru “terorism” la 18 ani de colonie penala. Se creeaza impresia ca verdictul a izvorat din postulatul sovietic că „Lenin este mereu viu“ – în acest caz, deși, din nou, cu mare rezervă, o tentativa asupra monumentului lui ”Lenin viu” mai putea încă sa fie considerata ca „terorism“.
Dar am o versiune – Putin îl pregătește pe Sențov „cadou” pentru întâlnirea cu Trump, conchide autorul.