Linkuri accesibilitate

Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019
Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019

Criza din Ucraina. Live Blog (Dan Alexe)

update

Ucraina văzută de la Bruxelles.

18:56 16.7.2018

Szijjarto: Ucraina încalcă legea privind protecţia minorităţilor




Ucraina încalcă grav una dintre cele mai apărate valori şi legi ale Europei atunci când vine vorba despre protecţia minorităţilor, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto.
Şeful diplomaţiei ungare, care participă la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe, a insistat că Ucraina îşi neglijează angajamentele internaţionale şi foaia de parcurs în vederea aderării la NATO, precum şi Acordul de asociere semnat cu Uniunea Europeană.

''Ungaria consideră inacceptabil că, în pofida tuturor acestor lucruri, Kievul se aşteaptă să continue în acelaşi fel către integrarea europeană'', a subliniat Szijjarto.

Legea ucraineană a educaţiei, adoptată la începutul lunii septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform noului act normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.

Pe de altă parte, ministrul de externe ungar a apreciat că pactul global al ONU privitor la migraţie este un 'document dezechilibrat şi periculos', întrucât el va încuraja toate procesele migraţioniste care deja reprezintă o ameninţare pentru Europa.

În opinia sa, orice document şi orice organism de luare a deciziilor la nivel internaţional care stimulează procesul de migraţie este în contradicţie cu interesele de securitate ale Europei.

14:53 11.7.2018

Poroșenko a discutat la Bruxelles pericolul reprezentat de Rusia

Petro Poroșenko cu președintele Consiliului European Donald Tusk (C) și cel al Comisiei UE Jean-Claude Juncker în Bruxelles.
Petro Poroșenko cu președintele Consiliului European Donald Tusk (C) și cel al Comisiei UE Jean-Claude Juncker în Bruxelles.



Petro Poroșenko a discutat cu liderii din UE despre pericolele de securitate create de Rusia în regiunea Mării Negre și a Mării Azov.

Mini-summitul Ucraina - UE a avut loc in ajunul întâlnirii la vârf NATO de la Bruxelles din 11 - 12 iulie.

„Contăm pe atitudinea strictă a UE față de noile amenințări de securitate ale Rusiei” în regiune, a spus Poroșenko.

Poroșenko a salutat totodată prelungirea cu încă un an de către UE, printr-o decizie anunțată luni de Consiliul UE, a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza anexării Crimeii ucrainene în 2014.

14:51 11.7.2018

Andrzej Duda și Petro Poroșenko au comemorat separat masacrele de la Volînia


Preşedintele polonez Andrzej Duda a comemorat în vestul Ucrainei masacrele comise de ucraineni împotriva polonezilor la Volînia, în timp ce omologul său ucrainean Petro Poroşenko s-a deplasat în Polonia pentru a saluta memoria ucrainenilor ucişi ca represalii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Comemorarea în mod separat constituie o nouă ilustrare a tensiunilor dintre cele două ţări referitoare la istoria lor dureroasă.

Andrzej Duda a mers la Luţk, oraş în vestul Ucrainei, pentru a asista la o slujbă religioasă în memoria victimelor masacrelor de la Volînia în timpul cărora circa 100.000 de polonezi au fost ucişi între 1943 şi 1945 de către militanţi ai Armatei insurecţionale ucrainene (UPA).

Petro Poroşenko s-a deplasat în partea poloneză, la o distanţă de 125 de km, în satul Sahryn, pentru a inaugura un monument în memoria celor 20.000 de ucraineni ucişi de către partizani polonezi.

Nu este prevăzut ca cei doi şefi de stat să se întâlnească şi cei doi au făcut cunoscut că nici unul dintre ei nu şi-a invitat omologul în ţara sa.
Preşedintele Duda a fost invitat în Ucraina de către episcopul de Luţk, potrivit Varşoviei, în timp ce Petro Poroşenko a fost invitat în Polonia de către comunitatea ucraineană, conform Kievului.

Media ucrainene, citând surse anonime, au relatat că Varşovia a refuzat o propunere din partea Ucrainei de a comemora împreună masacrele de la Volînia.

Polonia îi reproşează Ucrainei că nu a condamnat în mod explicit masacrele. Parlamentul polonez le-a calificat drept ''genocid'' într-o rezoluţie din 2016.

În opinia istoricilor ucraineni, riposta poloneză justifică punerea pe acelaşi plan a actelor comise de către cele două părţi, şi de aici absenţa scuzelor din partea Kievului. Preşedintele Petro Poroşenko a pronunţat de mai multe ori fraza ''Iertăm şi cerem iertare'' şi a depus în iunie 2016 la Varşovia o jerbă de flori în faţa monumentului victimelor poloneze de la Volînia.

14:14 10.7.2018

Valentin Popa, discuţii cu ministrul maghiar de Externe despre predarea limbilor minorităţilor în Ucraina



„Ministrul Educaţiei Naţionale, domnul Valentin Popa, a avut vineri, 6 iulie, o discuţie telefonică cu ministrul ungar de Externe, domnul Peter Szijjarto, la solicitarea acestuia. Ministrul Valentin Popa a fost informat de şeful diplomaţiei ungare cu privire la rezultatul celei mai recente întâlniri între reprezentanţii Ungariei şi Ucrainei pe marginea aplicării articolului 7 al Legii educaţiei din Ucraina. Cu acest prilej, ministrul român al Educaţiei l-a informat pe ministrul de Externe ungar în privinţa angajamentului autorităţilor române de a continua dialogul susţinut cu partea ucraineană pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru asigurarea educaţiei în limba română în Ucraina, în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de acest stat”, au precizat reprezentanţii Ministerului Educaţiei, printr-un comunicat de presă.

Articolul 7 al Legii educaţiei din Ucraina se referă la folosirea, în educaţie, a limbii de stat, a limbilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a altor limbi.

În sursa citată mai este precizat faptul că ministrul Valentin Popa a evidenţiat aşteptările părţii române ca autorităţile de la Kiev „să aibă un dialog constant, concret şi de substanţă cu minoritatea română în procesul de implementare a dispoziţiilor art. 7 şi a oricăror altor măsuri legislative de natură a le afecta dreptul la identitate etnică, lingvistică, culturală şi religioasă”.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG