Reprezentanții Moscovei și Kievului au discutat în Germania despre viitorul livrărilor de gaze naturale
Reprezentanți ai Moscovei și Kievului s-au întâlnit marți în Germania pentru a discuta despre viitorul livrărilor de gaze naturale în Europa, prin Ucraina, după ce contractul actual va expira anul viitor.
Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, s-a întâlnit marți cu ministrul rus al Energiei, ministrul ucrainean de Externe și comisarul European al Uniunii pentru Energie, Maros Sefcovic.
Directorul general al companiei Gazprom, Alexei Miller și directorul companiei Naftogaz, Andrei Kobolev, vor participa de asemenea la întâlnire.
Altmaier a afirmat marți că discuția nu se va adresa proiectului Nord Stream 2. Acesta a declarat că se așteaptă ca discuțiile să fie dificile, adăugând însă că "este posibil să găsească soluții prin care să se asigure interesele de securitate ale Ucrainei vor fi protejate dincolo de anul 2020 și că livrarea gazelor naturale din Rusia în Europa încă va fi posibilă".
Gigantul rus Gazprom încearcă să construiască, împreună cu firmele europene, o conductă de 1.200 de kilometri care să transporte gazul natural din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice.
Szijjarto: Ucraina încalcă legea privind protecţia minorităţilor
Ucraina încalcă grav una dintre cele mai apărate valori şi legi ale Europei atunci când vine vorba despre protecţia minorităţilor, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto.
Şeful diplomaţiei ungare, care participă la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe, a insistat că Ucraina îşi neglijează angajamentele internaţionale şi foaia de parcurs în vederea aderării la NATO, precum şi Acordul de asociere semnat cu Uniunea Europeană.
''Ungaria consideră inacceptabil că, în pofida tuturor acestor lucruri, Kievul se aşteaptă să continue în acelaşi fel către integrarea europeană'', a subliniat Szijjarto.
Legea ucraineană a educaţiei, adoptată la începutul lunii septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform noului act normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Pe de altă parte, ministrul de externe ungar a apreciat că pactul global al ONU privitor la migraţie este un 'document dezechilibrat şi periculos', întrucât el va încuraja toate procesele migraţioniste care deja reprezintă o ameninţare pentru Europa.
În opinia sa, orice document şi orice organism de luare a deciziilor la nivel internaţional care stimulează procesul de migraţie este în contradicţie cu interesele de securitate ale Europei.
Poroșenko a discutat la Bruxelles pericolul reprezentat de Rusia
Petro Poroșenko a discutat cu liderii din UE despre pericolele de securitate create de Rusia în regiunea Mării Negre și a Mării Azov.
Mini-summitul Ucraina - UE a avut loc in ajunul întâlnirii la vârf NATO de la Bruxelles din 11 - 12 iulie.
„Contăm pe atitudinea strictă a UE față de noile amenințări de securitate ale Rusiei” în regiune, a spus Poroșenko.
Poroșenko a salutat totodată prelungirea cu încă un an de către UE, printr-o decizie anunțată luni de Consiliul UE, a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza anexării Crimeii ucrainene în 2014.
Andrzej Duda și Petro Poroșenko au comemorat separat masacrele de la Volînia
Preşedintele polonez Andrzej Duda a comemorat în vestul Ucrainei masacrele comise de ucraineni împotriva polonezilor la Volînia, în timp ce omologul său ucrainean Petro Poroşenko s-a deplasat în Polonia pentru a saluta memoria ucrainenilor ucişi ca represalii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Comemorarea în mod separat constituie o nouă ilustrare a tensiunilor dintre cele două ţări referitoare la istoria lor dureroasă.
Andrzej Duda a mers la Luţk, oraş în vestul Ucrainei, pentru a asista la o slujbă religioasă în memoria victimelor masacrelor de la Volînia în timpul cărora circa 100.000 de polonezi au fost ucişi între 1943 şi 1945 de către militanţi ai Armatei insurecţionale ucrainene (UPA).
Petro Poroşenko s-a deplasat în partea poloneză, la o distanţă de 125 de km, în satul Sahryn, pentru a inaugura un monument în memoria celor 20.000 de ucraineni ucişi de către partizani polonezi.
Nu este prevăzut ca cei doi şefi de stat să se întâlnească şi cei doi au făcut cunoscut că nici unul dintre ei nu şi-a invitat omologul în ţara sa.
Preşedintele Duda a fost invitat în Ucraina de către episcopul de Luţk, potrivit Varşoviei, în timp ce Petro Poroşenko a fost invitat în Polonia de către comunitatea ucraineană, conform Kievului.
Media ucrainene, citând surse anonime, au relatat că Varşovia a refuzat o propunere din partea Ucrainei de a comemora împreună masacrele de la Volînia.
Polonia îi reproşează Ucrainei că nu a condamnat în mod explicit masacrele. Parlamentul polonez le-a calificat drept ''genocid'' într-o rezoluţie din 2016.
În opinia istoricilor ucraineni, riposta poloneză justifică punerea pe acelaşi plan a actelor comise de către cele două părţi, şi de aici absenţa scuzelor din partea Kievului. Preşedintele Petro Poroşenko a pronunţat de mai multe ori fraza ''Iertăm şi cerem iertare'' şi a depus în iunie 2016 la Varşovia o jerbă de flori în faţa monumentului victimelor poloneze de la Volînia.