Estimările privind recolta de grâu au fost revizuite în scădere, din cauza secetei
Compania de consultanţă UkrAgroConsult şi-a redus estimările privind recolta de cereale şi exporturile Ucrainei, din cauza secetei severe din ultimele luni.
În anul agricol 2018/2019, recolta de grâu a Ucrainei ar urma să scadă cu 3,1%, la 24,7 milioane de tone, în timp ce exporturile s-ar situa la 15,5 milioane de tone, faţă de prognoza precedentă de 16 milioane de tone, a anunţat UkrAgroConsult.
În schimb, compania a revizuit în creştere previziunile privind recolta de porumb din acest an, la 27,3 milioane de tone (de la 26,6 milioane de tone), în timp ce estimarea pentru exporturi a fost menţinută la 21 de milioane de tone.
"Valul de căldură din Europa face ca preţurile să crească. Europa nu are o recoltă mare în acest an pentru a acoperi deficitul de aprovizionare rezultat în urma unei producţii mai mici în Rusia. Acest lucru ar putea stimula exporturile SUA, ceea ce susţine preţurile la bursa CBOT", declara recent un analist din domeniul agricol.
Franţa, Germania, Polonia şi Ucraina se numără printre ţările europene unde vremea secetoasă ameninţă recoltele de grâu. Firma de consultanţă Strategie Grains a decis să îşi revizuiască în mod semnificativ estimările privind recolta de grâu moale din acest an a Uniunii Europene, luând în calcul producţii mai mici la hectar pentru primii doi producători din blocul comunitar: Franţa şi Germania.
De asemenea, Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, este pe cale să înregistreze o producţie mai mică în acest an, după cea record de anul trecut.
Hackerii ruşi au pătruns anul trecut în reţelele de electricitate din SUA folosind metoda din Ucraina
Atacurile cibernetice au fost prima oară detectate în primăvara anului 2016 şi au continuat şi în cursul anului 2017, potrivit unor oficiali din cadrul Departamentului american pentru Securitate Internă.
Atacurile au fost comise de hackeri care lucrau pentru un grup susţinut de statul rus, cunoscut anterior drept Dragonfly sau Energetic Bear, după o metodă folosită deja în Ucraina. Oficialii citaţi au mai afirmat că atacurile probabil vor continua.
Este posibil ca unele companii care au fost vizate de atacuri nici să nu ştie că au fost victime ale hackerilor ruşi, întrucât hackerii au folosit datele de identificare ale unor angajaţi reali pentru a pătrunde în calculatoarele care controlează reţelele.
Începând din 2014, Departamentului american pentru Securitate Internă a avertizat companiile de utilităţi că ar putea fi vizate de hackeri ruşi.
Moscova a negat că ar fi atacat "infrastructura critică" din Statele Unite.
Statele Unite oferă Ucrainei 200 de milioane de dolari pentru întărirea securităţii
Statele Unite oferă Ucrainei asistenţă financiară suplimentară în valoare de 200 de milioane de dolari pentru întărirea securităţii sale, fiind de aşteptat ca acţiunea Washingtonului să irite Moscova, la doar câteva zile după summitul de la Helsinki, între preşedinţii Rusiei şi SUA.
Ambasada Ucrainei la Washington a anunţat vineri alocarea acestor fonduri, iar informaţia a fost ulterior confirmată de un purtător de cuvânt al Pentagonului, informează site-ul postului CNN News.
Fondurile au drept destinaţie îmbunătăţirea capacităţii de control şi comandă a forţelor armate ale Ucrainei, securizarea comunicaţiilor, achiziţionarea de echipamente medicale, a declarat un oficial SUA.
Oficialul a mai precizat că finanţarea oferită de Washington va asigura echipamentul necesar pentru susţinerea necesităţilor operaţionale şi a programelor de pregătire în curs de derulare, inclusiv radare de contra-artilerie, vehicule multirol rapide, dispozitive pentru vedere pe timp de noapte, echipamente pentru război electronic.
Virarea acestor fonduri se bazează pe adoptare recentă de către Kiev a unei legi privind securitatea naţională, promulgată pe data de 5 iulie de preşedintele Petro Poroşenko, care a îndeplinit cerinţele legislaţiei americane, astfel permiţând Administraţiei Trump să aprobe furnizarea de asistenţă suplimentară.
Ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, a dezvăluit recent că preşedintele Donald Trump a discutat la Helsinki cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin, despre posibilitatea organizării unui referendum în regiunile separatiste din estul Ucrainei.
Casa Albă a precizat că preşedintele SUA, Donald Trump, nu intenţionează să susţină organizarea vreunui referendum în regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei.
Jurnalistul rus Pavel Șeremet comemorat la Kiev
Zeci de persoane l-au comemorat la Kiev pe jurnalistul Pavel Șeremet, la împlinirea a doi ani de când acesta a murit în explozia unei bombe plasate sub mașina sa, scrie Europa Libera.
Jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, activiști, diplomați și apropiați ai lui Șeremet au depus flori la un memorial improvizat la intersecția aglomerată din capitala ucraineană unde a avut loc asasinatul.
Cetățean rus născut în Belarus, Pavel Șeremet, care se stabilise la Kiev, a fost ucis în drum spre redacția unui post de radio unde lucra. Avea 44 de ani. Autoritățile ucrainene au condamnat atacul, dar asasinii nu au fost descoperiți.
Ancheta nu exclude faptul că asasinarea jurnalistului Pavel Șeremet s-a făcut la ordin politic și a fost organizata în Rusia, a declarat ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei, Arsen Avakov, la o conferință de presă dedicată dosarului uciderii lui Șheremet, pe 20 iulie 2016.
„Anchetatorii nu exclud versiunea ca asasinatul lui Șeremet a fost o comanda politica facuta în Federația Rusă”, – a spus Avakov.
Ministrul a detaliat cateva fapte ale dosarului.
„La locul crimei, în momentul comiterii, se afla o echipa de reporteri a ”Kanal 17”, care a transmis în direct evenimentul. Exact aceeași situație am avut-o si pe 16 aprilie 2015, cand a fost ucis Olesia Buzina. Jurnaliștii au susținut că, în ambele cazuri, au ajuns accidental la locul crimei”, – a spus șeful Ministerului de Interne.