Senatorii SUA propun noi măsuri restrictive împotriva Rusiei
Un influent grup de senatori americani din ambele mari partide politice au introdus un pachet de măsuri legislative menite să „apere securitatea americană de agresiunea Kremlinului”, incluzând noi sancțiuni financiare și o „puternică declarație de sprijin” pentru NATO.
Proiectul reprezintă al patrulea act legislativ circulat în Congres având ca scop pedepsirea Rusiei pentru presupusul ei amestec în alegerile din Statele Unite, agresiunile din Ucraina și Siria și alte activități „maligne”.
În afara unor noi sancțiuni, noul proiect de lege prevede și alcătuirea unui raport despre averea personală a președintelui rus Vladimir Putin, despre care mulți spun că s-a îmbogățit enorm de când se află la putere.
Ultimul lanț hotelier internațional părăsește Crimeea ocupată
Compania americană ”Best Western Hotels & Resorts”, ultimul lanț hotelier occidental prezent în Crimeea, a părăsit peninsula ocupată ca urmare a sancțiunilor, anunță Reuters, citând doi angajați ai rețelei hoteliere din Sevastopol.
Hotelul ”Best Western Sevastopol”, o clădire din epoca sovietică de pe malul marii din portul Sevastopol, era una dintre puținele prezențe ale afacerilor internaționale rămase după anexarea peninsulei de Rusia în 2014. Alte branduri importante, printre care McDonald’s Corp și Radisson Hotels, au părăsit la scurt timp regiunea.
Hotelul continuă să funcționeze, dar nu sub brandul ”Best Western Hotel”, fiind redenumit pe site-urile de rezervare „Sevastopol Hotel and Spa”.
Plecarea ”Best Western” demonstrează faptul că, chiar și la patru ani după impunerea sancțiunilor SUA și UE, investitorii occidentali încă continuau să lucreze în Crimeea, fiind în final nevoiți să părăsească peninsula din cauza sancțiunilor.
Restrictiile impuse împotriva peninsulei prevăd interzicerea investițiilor în Crimeea, a operațiunilor de afaceri cu persoanele incluse în ”lista neagra” și interzicerea companiilor occidentale sa realizeze transferuri financiare prin intermediul băncilor din Crimeea.
În Rusia a fost eliberat activistul ucrainean Olexandr Kostenko
După peste 4 ani de detenție, în Rusia a fost eliberat activistul ucrainean Olexandr Kostenko, deținut în închisoarea Kirovo-Cepețk. Locuitor al Crimeei, Kostenko a fost condamnat în 2015 de un tribunal rusesc după anexarea peninsulei, pentru că ar fi atacat, în februarie 2014, la Kiev, forțele de securitate ”Berkut”, loiale preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici.
Kostenko a fost reținut la Simferopol în februarie 2015 de către agentii serviciilor speciale din Rusia.
Potrivit anchetatorilor rusi, la 18 februarie 2014, în timpul „revolutiei Maidan” din Kiev, Kostenko ar fi aruncat cu o piatră intr-un luptator ”Berkut” (utilizarea de munitie de foc împotriva demonstratilor din ”Maidan” probabil ca nu este considerata infractiune de catre justitia rusa – n.r.).
Kostenko a negat autoritatea tribunalului care l-a condamnat.
Eliberarea lui Kostenko a fost anunțată pe Facebook de Yana Goncearova, membru al organizatiei de apărare a drepturilor omului ”RosUznik”.
„Minus un prizonier politic, aproape uitat de Ucraina. Kostenko s-a eliberat din colonia Kirovo-Cepețk”, a scris Goncearova.
Mihai Fifor a discutat cu omologul său britanic despre Ucraina și militarizarea rusă a Mării Negre
„Subiectele abordate pe timpul întrevederii de azi au vizat cu precădere stadiul actual şi perspectivele cooperării bilaterale în domeniul apărării, situaţia de securitate la nivel regional, implementarea deciziilor recentului summit, precum şi priorităţile României pe timpul preşedinţiei Consiliului UE pe dimensiunea de apărare şi securitate. Marea Britanie reprezintă pentru România unul dintre cei mai importanţi parteneri strategici, iar vizita de azi reflectă excelentele relaţii dintre cele două state, oferindu-ne totodată prilejul de a continua discuţiile avute în luna iunie, în marja ministerialei NATO a apărării cu privire la principalele priorităţi ale relaţiei bilaterale, dar şi subiecte aflate pe agenda aliată”, a declarat, joi, ministrul Apărării, după întâlnirea de la Bucureşti cu Gavin Williamson, secretarul pentru apărare al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Potrivit ministrului român al Apărării, cele două părţi au discutat şi despre adaptarea acordului semnat în urmă cu 22 de ani, dintre ţara noastră şi Marea Britanie, la contextul actual.
„Având în vedere actualul context internaţional, am discutat despre posibilitatea de a aduce vechiul acord semnat în urmă cu 22 de ani la parametri adaptaţi realităţii zilelor noastre, având convingerea că acest demers va imprima o nouă energie şi o dimensiune mai amplă relaţiilor militare bilaterale dintre statele noastre (...) Am discutat modalităţile de consolidare a cooperării în cadrul organizaţiilor internaţionale din care facem parte în scopul asigurării unui climat de securitate în zona extinsă a Mării Negre, ţinând cont şi de evoluţiile din flancul sudic, generate de criza din Siria şi cea a refugiaţilor”, a precizat Mihai Fifor.
Potrivit acestuia, un subiect important de pe agenda discuţiilor de joi a fost despre situaţia securităţii din vecinătatea României, cu accent pe acţiunile Rusiei.
„În ceea ce priveşte securitatea din vecinătatea Românei, am menţionat agresivitatea politică şi militară a Federaţiei Ruse şi intenţia sa de militarizare a Mării Negre prin creşterea efectivelor militare din regiune şi dislocarea unor noi capabilităţi, cu potenţial predominant ofensiv, din toate categoriile de forţe armate. Eforturile Federaţiei Ruse se concentrează pe tactici şi acţiuni hibride cu scopul de a submina stabilitatea internă atât a statelor ex-sovietice, cât şi a statelor aliate din vecinătate alimentând aşa-numitele «conflicte îngheţate» (...) Având conturat un astfel de tablou, este evidentă necesitatea unei abordări coerente, coordonate şi unitare, în termeni politici precum şioperaţionali, pentru a descuraja orice escaladare a unor potenţiale conflicte şi pentru a menţine un climat de securitate în regiunea Mării Negre”, a mai declarat Mihai Fifor, precizând că împreună cu partenerii britanici, România se asigură că Marea Neagră rămâne o mare liberă, „condiţie esenţială pentru securitatea întregii Europe”.
La râdul său, Gavin Williamson a declarat că România şi Marea Britanie împărtăşesc aceleaşi valori, precum democraţia, justiţia şi toleranţa. În ceea ce priveşte cooperarea dintre cele două state, oficialul britanic a declarat că este una extem de importantă, iar rolul României în Alianţa NATO este „unul vital” pentru securitatea Europei, mai ales în contextul tensionat din zonă, precum conflictul din Ucraina.
După declaraţii, miniştrii Fifor şi Williamson s-au deplasat în Baza 57 Aeriană 'Mihail Kogălniceanu', unde au loc întâlniri cu piloţii şi personalul tehnic care deservesc cele patru aeronave Typhoon ale Forţelor Aeriene Britanice şi cu personalul român din baza militară.
Un detaşament britanic format din aproximativ 160 de militari (piloţi şi personal tehnic) execută, până la 31 august, misiuni de poliţie aeriană întărită cu patru aeronave Eurofighter Typhoon, alături de aeronavele MiG-21 LanceR şi militari ai Forţelor Aeriene Române. Este a doua oară când un detaşament britanic este dislocat în baza aeriană din Mihail Kogălniceanu pentru misiuni de poliţie aeriană împreună cu FAR, primul fiind dislocat în perioada 1 mai - 31 august 2017.
Poliţia aeriană întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO este o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru asigurarea integrităţii spaţiului aerian al Alianţei. Misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în comun contribuie la dezvoltarea şi adaptarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum şi la consolidarea interoperabilităţii dintre forţele aeriene române şi britanice.