Polonia caută lucrători imigranţi din U:craina
Confruntată cu o criză a forţei de muncă din cauza emigraţiei către vestul Europei, Polonia caută lucrători străini, dar cu condiţia ca aceştia să fie creştini, refuzând migranţii care continuă să vină către Europa şi care sunt originari mai ales din ţările Africii şi Orientului Mijlociu.
Totuşi, în ultimii ani imigraţia semnificativă dinspre Ucraina a compensat parţial emigraţia polonezilor. Potrivit Băncii Centrale a Poloniei, circa un milion de ucraineni muncesc în prezent în Polonia, estimându-se că în următorii ani numărul lor va creşte cu încă 200.000-300.000. Însă în acelaşi timp autorităţile poloneze se tem că dacă Germania îşi va deschide piaţa muncii pentru lucrătorii ucraineni, mulţi dintre aceştia ar putea alege să părăsească Polonia pentru un loc de muncă în Germania.
Polonia a emis anul trecut peste 235.000 de permise de muncă pentru lucrătorii străini, cele mai multe fiind acordate pentru ucraineni (192.547), belaruşi (10.518) şi nepalezi (7.100).
O soluţie avută deocamdată în vedere este atragerea de imigranţi filipinezi. 'Varşovia apreciază în special faptul că filipinezii sunt un popor apropiat din punct de vedere cultural, întrucât împărtăşesc credinţa catolică', a declarat ministrul adjunct polonez al muncii, Stanislaw Szwed.
La ora actuală sunt stabiliţi în Polonia cu acte în regulă doar aproximativ 600 de filipinezi, dar numărul lor ar putea să crească dacă guvernul de la Varşovia va reuşi semnarea unui acord cu guvernul de la Manila, a spus acelaşi oficial, care speră că o astfel de înţelegere ar putea fi încheiată în toamnă.
Obiectivul Poloniei este ca aceşti lucrători filipinezi să se dedice în special îngrijirii persoanelor vârstnice şi sectorului medical, la fel cum se întâmplă în Olanda, ţară care serveşte drept model pentru acordul pe care-l negociază în prezent autorităţile poloneze şi filipineze.
Guvernul polonez doreşte să faciliteze sosirea lucrătorilor străini, dând prioritate celor creştini, întrucât ţara duce lipsă de forţă de muncă specializată, mai ales în sectoarele tehnologiei informaţiei, medicinei şi construcţiilor, a explicat Stanislaw Szwed.
Mai mult de jumătate dintre companiile poloneze recunosc că nu pot acoperi posturile vacante din lipsă de candidaţi, în timp ce aproape o cincime dintre companii afirmă că pretenţiile salariale ridicate ale candidaţilor le împiedică să ocupe posturile libere. O estimare pentru orizontul anilor 2030 arată că un loc de muncă din cinci va rămâne vacant în Polonia din lipsă de solicitanţi.
După mai mult de două decenii de creştere economică neîntreruptă, emigraţia masivă către vestul Europei (mai ales către Marea Britanie, Irlanda şi Germania) şi rata redusă a natalităţii ameninţă dinamismul economiei poloneze.
Poroșenko: Nord Stream 2, "calul troian" al Kremlinului împotriva securităţii energetice a UE
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a calificat noul proiect de gazoduct al Rusiei- Nord Stream 2 - drept "calul troian" al Kremlinului împotriva securităţii energetice şi geopolitice a UE, îndemnând partenerii europeni să nu cedeze şiretlicurilor Moscovei.
Preşedintele Ucrainei invită partenerii europeni să-şi apere propria securitate energetică şi să nu se lase păcăliţi în problema participării la construirea conductei Nord Stream 2, afirmă Poroşenko într-o postare pe pagina sa de Facebook.
"Le recomand partenerilor noştri europeni să scape cât mai curând posibil de farmecele înşelătoare şi pernicioase ale Kremlinului şi să-şi apere ferm propria securitate energetica", mai menţionează Poroşenko.
"Semnalul clar şi lipsit de ambiguitate" cu privire la adevăratele motive pentru construirea Nord Stream 2 şi potenţialele sale consecinţe catastrofale pentru Uniunea Europeană este refuzul Gazpromului de a implementa acest proiect în cadrul celui de-al Treilea pachet energetic al UE şi nerespectarea deliberată a deciziilor Curţii de Arbitraj de la Stockholm în litigiile privind gazele cu Ucraina, susţine preşedintele ucrainean.
Anterior, premierul polonez Mateusz Morawiecki avertizase UE cu privire la consecinţele dezastruoase ale acestui proiect de gazoduct, destinat să conecteze Germania direct la resursele de gaze din Rusia, ocolind Ucraina, Polonia şi ţările baltice. Într-un apel către Parlamentul European, el a subliniat că acesta este un proiect politic, care nu va face decât să adâncească dependenţa UE faţă de Rusia.
În acelaşi timp, SUA au avertizat că ar putea institui sancţiuni împotriva companiilor occidentale care participă la proiectul de gazoduct Nord Stream 2.
Cu toate acestea, recent au fost începute lucrările la conducta Nord Stream 2 în localitatea germană Lubmin din golful Greifswald.
UE și Macron intervin pentru Sențov
Președintele Emmanuel Macron va vorbi cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, astăzi, vineri, despre regizorul ucrainean de film Oleg Sențov, care se află într-o închisoare din Siberia și care se teme că sfârșitul său este aproape, după aproape 90 de zile de grevă a foamei.
Sențov, închis în Siberia pentru motive ce țin de acuzații politice, potrivit acestuia, a intrat în greva foamei pe 14 mai, pentru a cere eliberarea tuturor "deținuților politici" ucraineni deținuți în Rusia.
Regizorul în vârstă de 42 de ani, aflat joi în 88-a zi de grevă a foameni, refuză transferarea într-un spital civil de teamă că nu va supraviețui transportului, potrivit verișoarei regizorului, Natalia Kaplan.
Avocatul lui Sențov, Dmitri Dinze, care l-a vizitat marți în închisoare, a declarat că regizorul a slăbit 30 kg și suferă de probleme cardiace.
Regizorul ucrainean Oleg Sențov, închis în Rusia și în greva foamei de 87 de zile, a slăbit 30 de kg și se teme că sfârșitul său este aproape
Regizorul ucrainean Oleg Sențov, deținut într-o închisoare din Rusia și în greva foamei de aproape trei luni, este într-o stare de sănătate "catastrofală" și se teme că sfârșitul său este "aproape", a precizat miercuri verișoara sa, după ce a primit o scrisoare de la acesta, potrivit AFP.
"Situația nu e proastă, este catastrofală. Oleg mi-a trimis o scrisoare prin intermediul avocatului său. Aproape nu se mai poate ridica. Scrie că sfârșitul său este aproape și nu vorbește de eliberare", a scris vara regizorului, Natalia Kaplan, pe Facebook.
Regizorul în vârstă de 42 de ani, aflat miercuri în a 87-a zi de grevă a foamei, refuză transferarea într-un spital civil de teamă că nu va supraviețui transportului, a adăugat ea.
Un oponent al anexării peninsulei Crimeea de către Rusia, Oleg Sențov a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru "terorism" și "trafic de arme" la capătul unui proces calificat drept "stalinist" de Amnesty International.
Acesta a intrat în greva foamei în 14 mai pentru a cere eliberarea tuturor "deținuților politici" ucraineni deținuți în Rusia.
Avocatul lui Sențov, Dmitri Dinze, care l-a vizitat marți în închisoare, a declarat că regizorul a slăbit 30 kg și suferă de probleme cardiace.
Potrivit acestuia, regizorul are o rată foarte scăzută de hemoglobină iar ritmul său cardiac este de 40 de bătăi pe minut.
Autoritățile penitenciare spun însă că starea sa de sănătate este "satisfăcătoare".
Guvernele occidentale și numeroase personalități, precum scriitorul american Stephen King sau actorul american Johnny Depp, au cerut Kremlinului eliberarea lui Oleg Sențov.
Senţov, aflat în greva foamei într-o închisoare rusă de aproape trei luni, a slăbit 30 kg şi suferă de probleme cardiace, a anunțat avocatul său.
Dmitri Dinze, care l-a vizitat marţi pe Oleg Senţov în închisoare, a precizat că clientul său are un nivel foarte scăzut de hemoglobină (proteină bogată în fier din globulele roşii) şi că ritmul său cardiac este de 40 de bătăi pe minut.
"Arată rău, dar încearcă să reziste", a adăugat avocatul.
După ce s-a opus anexării peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, Oleg Senţov, în vârstă de 42 de ani, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru "terorism" şi "trafic de arme", la finalul unui proces calificat drept "stalinist" de Amnesty International.
El a intrat în greva foamei la 14 mai pentru a solicita eliberarea tuturor "deţinuţilor politici" ucraineni încarceraţi în Rusia.
Avocatul a respins afirmaţiile autorităţilor penitenciare ruse conform cărora starea de sănătate a lui Senţov este "satisfăcătoare".
"Nu sunt de acord. Starea sa este gravă", a dat asigurări avocatul, adăugând că clientul său este conştient că poate muri. "Este gata să se bată până la capăt", a adăugat el.
Guvernele occidentale în frunte cu preşedintele francez Emmanuel Macron, precum şi numeroase personalităţi, precum scriitorul american Stephen King şi actorul american Johnny Depp, i-au cerut Kremlinului să-l elibereze pe Oleg Senţov.
La rândul ei, mama cineastului a făcut apel la preşedintele rus Vladimir Putin pentru a obţine eliberarea fiului ei.
Curtea europeană a drepturilor omului (CEDO) i-a cerut Rusiei la sfârşitul lui iulie să-i asigure "îngrijiri adecvate" regizorului ucrainean.
Potrivit avocatului său, Oleg Senţov refuză să fie spitalizat. "Nu este bolnav. El este în greva foamei pentru ca revendicările sale să fie satisfăcute", a subliniat avocatul.
Medvedev: aderarea Georgiei și Ucrainei la NATO ar putea declanşa un 'conflict teribil’
Aderarea Georgiei sau Ucrainei la NATO ar putea declanşa "un conflict teribil" cu consecinţe catastrofale, a declarat prim-ministrul rus Dmitri Medvedev într-un interviu acordat postului de radio Kommersant FM.
El a subliniat că conflictul armat din 2008 dintre Georgia şi Osetia de Sud, care a implicat şi Rusia, putea fi prevenit. "Nu a fost inevitabil", a insistat Medvedev.
La 12 iulie, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a reiterat intenţia Alianţei Nord-Atlantice de a primi Georgia în rândurile sale. Cu toate acestea, el nu a spus când aceasta s-ar putea întâmpla. La summitul NATO de la Bucureşti din 2008, statele membre au promis că Ucraina şi Georgia se vor alătura în viitor alianţei.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova va considera extrem de negativ extinderea în continuare a NATO, mai ales prin aderarea Georgiei şi a Ucrainei.