Femeia acuzată în Rusia de spionaj în favoarea României a dat primul interviu în detenţie
"Nu văd motive pentru care procesul meu să fie unul închis, iar articolul din Codul Penal care mi se incriminează nu poate fi motiv pentru un proces închis. Eu nu am avut acces la secrete de stat. Sper că în cadrul unui proces deschis nevinovăţia mea va fi vizibilă", a declarat Carina Ţurcan.
"Anchetatorii refuză să-mi prezinte ce, cui şi când am transmis, de aceea, eu consider că ceea ce ancheta numeşte dovezi sunt falsuri fabricate. Eu altă explicaţie nu găsesc", a adăugat Karina Ţurcan.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia a cerut pe 8 august unei instanţe din Moscova prelungirea arestului preventiv pentru Carina Ţurcan, o femeie originară din Republica Moldova care are şi cetăţenie română. Ea este acuzată de spionaj în favoarea Bucureştiului.
Carina Valerievna Ţurcan, angajată a companiei Inter RAO, este acuzată de încălcarea Articolului 276 din Codul Penal rus, care se referă la spionaj şi trădare naţională. În conformitate cu legislaţia din Rusia, acuzaţia de spionaj se aplică numai străinilor, iar Carina Ţurcan riscă până la 20 de ani de închisoare.
Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat că Ţurcan deţine şi cetăţenia română.
Potrivit site-ului companiei, Ţurcan este membră a Consiliului de administraţie al companiei Inter RAO din 2012, conducând pentru o perioadă divizia geografică Moldova-Ucraina-România.
Presa rusă scrie că Ţurcan a fost reţinută şi arestată de agenţii FSB pe 15 iunie. Agenţii au percheziţionat biroul şi locuinţa Carinei Ţurcan, iar "angajaţii companiei (Inter RAO) vor fi interogaţi în procesul penal ca martori". Arestarea ei a fost făcută publică abia pe data de 19 iunie.
O fregată rusă a lansat o rachetă navală în nord-vestul Mării Negre
Flota Mării Negre a Federaţiei Ruse a anunţat (16.08) că fregata „Amiral Grigorevici” a lansat o rachetă navă-navă Kalibr „într-un poligon maritim din Marea Neagră” în cadrul „pregătirii de luptă planificate”.
Lansarea rachetei navă-navă Kalibr în acest raion reprezintă inaugurarea de către Rusia a demonstraţiilor de forţă într-un spaţiu aeronaval contestat, vital pentru Ucraina, dar şi frontieră nerecunoscută a Zonelor Economice Exclusive (ZEE) ale Rusiei şi României, respectiv NATO.
Venită pe un trend de creştere a activităţilor militare ruse în spaţiul aeronaval nord-vestic, respectiv a regiunii înconjurătoare (Transnistria, Crimeea, dar şi în războiul din Donbas), acţiunea reprezintă depăşirea unui prag în activităţile navale din zona de înfruntare dintre Ucraina şi Rusia din vestul Mării Negre şi difuzarea aici a tensiunilor navale din Marea Azov, dar şi o provocare la adresa securităţii maritime a României.
Aceasta este prima lansare de rachetă Kalibr de pe o platformă navală în acvatoriul Mării Negre. Racheta şi-a atins ţinta, „o navă a unui ipotetic inamic” situată la o distanţă de 40 mile marine (aproximativ 80 km), succesul fiind înregistrat de drone şi prezentat public.
În prealabil, „poligonul maritim” fusese închis pentru circulaţia navelor[ii] pentru 24 de ore. Lansarea s-a executat pe 15.08, iar comunicatul a fost emis pe 16.08.2018. De menţionat, un total de 11 nave ruseşti au fost implicate în asigurarea siguranţei raionului.
Forțele Kievului au preluat controlul unei localități în Donbas
Unitățile Brigazii Motorizate 24 a Forțelor Armate ale Ucrainei, în colaborare cu o companie de recunoaștere a armatei, au împins trupele de ocupație ruse pe o portiune de front din Donbas, avansand câțiva kilometri în adâncime.
Rezultatul acestei operațiuni armate a fost finalizarea centurii de siguranta în jurul orașului Torețk și crearea unei zone tampon în jurul punctului de control „Maiorskoe“. Totodata, sub controlul complet al forțelor ucrainene a trecut localitatea Șumî, și cartierul de case de vacanta al acesteia, soseaua paralela cu apeductul si un cartier al așezarii de tip urban Șahtî 6-7. În total, forțele ucrainene au preluat controlul a peste zece kilometri pătrați din teritoriul așa-numitei „zone gri”.
Dronă OSCE filmează în Donbas sisteme rusești de ”război electronic”
OSCE a înregistrat în teritoriile ocupate temporar din regiunile Donețk și Lugansk prezența celor mai recente mijloace de apărare aeriană și ”război electronic” aparținând forțelor armate ruse, se arata in raportul Misiunii din 10 august.
Pe 9 august dronele OSCE au consemnat prezența în Lugansk și în zona satelor Lobacevo și Bugaevka până la 30 de tancuri ale forțelor armate ale Federației Ruse, mai multe lansatoare de rachete, patru sisteme de rachete anti-aeriene și 26 de unități de artilerie grea.
În plus, pe 28 iulie, drona OSCE a descoperit 4 sisteme de război electronic (SB-341V „Leer-3”, 1L269 „Krasukha”, SB-109A „Bîlina” și un complex special de bruiere a dronelor „Repellent-1) lângă localitatea Cernuhino.
Misiunea de monitorizare specială a subliniat că a înregistrat pentru prima dată toate cele patru sisteme.
„Pe 2 august, drona OSCE, în timpul zborului deasupra aceluiași loc, nu a înregistrat aceste sisteme”, se arată în raport.
Partea ucraineană a STsKK (”Centrul comun pentru controlul și coordonarea încetării focului și stabilizarea situației din sud-estul Ucrainei”) a subliniat că toate aceste complexe au fost produse în Federația Rusă în ultimii ani.
”De fapt, compexul Bîlina ar trebui să intre în dotarea armatei ruse la finalul acestui an, fiind în prezent înca in teste militare. Se pare ca aceste teste sunt efectuate pe teritoriul Ucrainei“, – se arata intr-un comunicat al partii ucrainene din STsKK.