Patriarhul rus Kirill s-a exprimat împotriva autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei
La Istanbul, s-a încheiat astăzi Synaxis-ul – Adunarea generala a episcopilor – Patriarhiei Ecumenice a Bisericii Ortodoxe a Constantinopolului, la care, s-a discutat problema acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Potrivit corespondentului ucrainean al „Gromadska“, episcopii la Istanbul au confirmat faptul că Patriarhia de Constantinopol are dreptul sa acorde autocefalie chiar daca alte biserici se opun acestui act. Momentan nu există o confirmare oficială a acestei informații.
Synaxisul episcopilor nu va lua decizie privind acordarea autocefaliei, aceasat urmand sa fie luata de Sinodul Patriarhiei de Constantinopol din luna octombrie.
Cererea de acordare a autonomiei bisericii locale unificate a Ucraineu a fost adresata Patriarhului Ecumenic Bartolomeu de catre parlamentul Ucrainei si sustinuta de presedintele Petro Poroșenko.
Biserica Ortodoxă Rusă (Patriarhia Moscovei) este categoric împotriva acordării autocefaliei pentru Biserica ucraineană. Patriarhul ”Moscovei și al Întregii Rusii”, Kirill a declarat duminică că „este imposiil sa se rupa unitatea spirituală a Sfintei Rusii“, ca unitatea Bisericii definește cale spirituala a popoarelor „întregii Rusii”, iar dacă aceasta va fi rupta, „nu se știe în general ce se va întâmpla cu Biserica Ortodoxă”.
Totodata, Kirill nu a comentat rezultatele întâlnirii sale cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care a avut loc la 31 august și la care, așa cum era de așteptat, a fost discutata problema ucraineană. Ambele părți au emis comunicate în care întâlnirea a fost descrisa ca una ”cordială și prietenoasă”.
După întâlnire, un reprezentant de rang înalt al Bisericii din Constantinopol a declarat reporterilor că Bartolomeu i-a confirmat lui Kirill ca problema autocefaliei bisericii ucrainene este într-adevăr pe ordinea de zi.
Liderul Crimeei dă în judecată Ucraina pentru sancțiunile care i-au fost impuse
Șeful Crimeei anexate de Rusia, Serghei Aksenov, a intentat un proces la Tribunalul Administrativ al Districtului Kiev, cerând ridicarea sancțiunilor personale impuse împotriva sa, a anuntat serviciul de presă al instantei de judecata.
Procesul a fost intentat împotriva Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, care a impus măsuri restrictive împotriva lui Aksenov. Oficialul cere instantei sa anuleze această decizia Consiliului, pe care o considera ilegală.
Serviciul de presă notează că în calitate de „pârâți” în proces mai apar președintele Ucrainei Petro Poroșenko, Guvernul, SBU, precum și Banca Națională.
Anterior, Serghei Aksenov afirma că sancțiunile Ucrainei împotriva Crimeei sunt inutile.
„Pentru noi, credeți-mă, aceste sancțiuni nu au niciun efect”, a declarat el în urma cu cateva luni.
Din memoriile lui Hollande: „O să vă zdrobesc!” – striga Putin la Poroșenko
Fostul președinte francez François Hollande a publicat o carte de memorii numită „Lecții de putere”. Pe paginile volumului el relateaza detalii de la negocierile în „format normand”, încheiate cu semnarea acordurilor de la Minsk în februarie 2015.
„Intențiile lui Vladimir Putin erau destul de evidente – scrie Hollande. – El voia să păstreze influența asupra regiunilor vorbitoare de limba rusa (din Ucrainai) și să slăbească puterea proeuropeană de la Kiev“.
Politicianul își amintește că Vladimir Putin și Petro Poroșenko deseori au facut schimb de replici dure si cu ton ridicat. Șeful Kremlinului îl amenințat direct pe liderul Ucrainei că ”îl va zdrobi” și s-a tradat afirmand că trupele sale au atacat forțele ucrainene în Donbas.
„Poroșenko și Putin au ridicat în mod constant vocile. Presedintele rus a fost atât de nervos încât l-a amenințat direct ca armata sa o va zdrobi definitiv pe cea a omologului. Acets lucru a trdat faptul ca trupele ruse se afla în estul Ucrainei. Putin a realizat ce a spus și imediat s-a calmat …“ – își aminteste Hollande.
„Poroșenko a apărat necontenit suveranitatea țării sale, în timp ce Putin cerea autonomie pentru “provincia rebela” și a vrut să întârzie încetarea focului încă trei săptămâni. A fost atât de dur, încât nega legătură directă cu liderii teroristi, spunând că el nu poate decide pentru ei, a cerut chiar ca ei să fie consultati”, – mai scrie fostul președinte al Franței.
Politicianul își amintește că primul proiect al acordurilor de la Minsk a fost întocmit personal de cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
Potrivit lui Hollande, după o noapte de nesomn dedicată discuțiilor, părțile au convenit asupra încetării focului, retragerii armelor grele și schimbului de prizonieri. Dar apoi liderul Kremlinului a făcut o mișcare neașteptată.
„Dintr-o dată, Putin a declarat că este necesar să se consulte cu emisarii lideriilor separatiștilor, care nu se stie unde se afla, la Minsk, într-un hotel sau într-un birou vecin, nu i-am văzut deloc?“ – spune Hollande.
După aceea, Putin a plecat, iar Merkel, Hollande și Poroșenko au incercat sa se odihneasca în fotoliile lor. La nouă dimineața s-a aflat că teroriștii „nu accepta acordul”.
„Noi am insistat la o întâlnire imediată cu președintele Rusiei, și în timp ce noi am încercat cum am putut să dormim în camera de negocieri, am aflat ca Putin a dormit pe un pat într-un birou alaturat, pat care chiar părea confortabil … El s-a odihnit timp de două ore și parea mai odihnit ca noi … „, își amintește Hollande.
Putin consideră uciderea liderului din Donețk un act „crud”
Vladimir Putin a declarat vineri că uciderea lui Alexander Zakharchenko, liderul rebelilor separatişti din estul Ucrainei este un act „crud”, menit să destabilizeze pacea fragilă din zonă.
Aleksandr Zaharcenko (centru în foto), șeful "Republicii Populare din Donețk", asasinat astăzi într-o cafenea din "capitala republicii" lui separatiste (cafenea numită de altfel, metaforic, Separ).
Vladimir Putin nu a acuzat guvernul Ucrainei de orchestrarea atacului mortal. Acesta a trimis condoleanţe familiei lui Zakharchenko.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Rusia, Maria Zakharova, a declarat că autorităţile de la Kiev sunt responsabile de moartea lui Zakharchenko.
Conform declaraţiei acesteia, moartea liderului arată că autorităţile din Kiev au decis să se implice într-o „luptă sângeroasă” şi şi-au încălcat promisiunile de pace.
Liderul separatiştilor din regiunea Donetsk din estul Ucrainei, Alexander Zakharchenko, a fost ucis vineri într-o explozie dintr-o cafenea din capitala regiunii Donetsk, conform unei surse din administraţia separatistă.
Decesul acestuia a fost raportat de agenţia de presă a rebelilor, Donetsk Republic. Conform informaţiilor oferite de agenţie, auto-proclamatul lider a murit „în urma unui act terorist”.
A naibii treabă, când te apropii de Putin nici nu știi dacă e mai bine să fii cu el sau să te separь de el.