Ucraina criticată de români în Parlamentul European
S-a discutat mult astăzi la Bruxelles, în Parlamentul European, despre ceea ce unii vorbitori români au numi „ofensiva ucraineană împotriva identității românești”, concretizată prin noua lege a învățământului din Ucraina, intrată în vigoare în urmă cu exact un an, pe 5 decembrie 2017.
„Cel mai mare atac împotriva identității noastre în Ucraina, este prin învățămînt”, a spus astăzi la Bruxelles Vasile Tărâțeanu, Președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi a prezentat situația grea a învățământului în limba română in Ucraina după aplicarea, în urmă cu exact un an, a noii legi a învățământului.
În zona Cernăuți, unde erau 144 de școli românești in 1945, în 1991 rămăseseră 91, iar din din 1991 încoace au rămas doar 62, însă prin noua lege ele vor fi toate închise până în 2023.
„Deocamdată, ucrainenii, frații noștri, cu care credeam să trăim mai bine nu și-au ținut promisiunile. Zi de zi sunt suferim atacuri împotriva minorității noastre”, a spus Vasile Tărâțeanu.
El a amintit incidentul din 11 iunie anul acesta, când centrul cultural Hurumuzachi Din Cernăuți a fost perchiziționat de 12 lucrători ai SBU, serviciile de securitate, care au căutat si in calculatoare pentru a descoperi material care ar pune în pericol integritatea frontierelor Ucrainei și au confiscat cărți și ziare.
„Întreaga comunitate românească din Ucraina e amenințată de ideile ultranaționaliste extreme ucrainene care au ajuns până și printre cei din guvern”, a estimat el.
Anatol Popescu, președintele Asociaților Românilor din Odesa, a amintit de asemenea că în zonă erau 62 de școli în 1945, in 1981 - 18 școli, iar azi doar doua școli mai funcționează cu predare integrală în română.
„Noua lege ucraineană a învățământului est ultimul cui în coșciugul identității românești”, a spus el.
Rusia va ajuta la investigarea morţii liderului separatiştilor din Ucraina
Rusia va ajuta autorităţile din regiunea Doneţk să investigheze asasinarea liderului rebelilor separatişti, Alexander Zakharchenko, a anunţat luni adjunctul ministrului rus de Externe Oleg Syromolotov, relatează site-ul agenţiei Tass.
"Guvernul rus şi-a făcut publică poziţia privind această problemă. Vom ajuta la investigarea crimei", a declarat Syromolotov.
Liderul separatiştilor din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, Alexander Zakharchenko, a fost ucis vineri într-o explozie dintr-o cafenea din capitala regiunii Doneţk. În explozia de vineri a fost rănit şi „ministrul de Finanţe” din regiune Alexander Timofeyev.
Vladimir Putin a declarat că uciderea lui Alexander Zakharchenko este un act „crud”, menit să destabilizeze pacea fragilă din zonă.
La Kiev, cancelarul Austriei a denunţat 'agresiunea rusă' în Ucraina
"Nu mă exprim doar în calitate de cancelar, ci și de președinte al Consiliului UE: e nevoie de o reacție clară la agresiunea rusească", a declarat Kurz, a cărui țară asigură președinția rotativă a UE, într-o declarație alături de președintele ucrainean Petro Poroșenko.
Cancelarul a cerut Rusiei să revină la "masa negocierilor" în cadrul formatului Normandia, care implică Parisul și Berlinul.
Vizita lui Kurz în Ucraina intervine într-un moment delicat în relațiile dintre Viena și Kiev. Autoritățile ucrainene au fost scandalizate de recenta vizită a lui Vladimir Putin în Austria. Acesta a participat, în 18 august, la căsătoria ministrului Afacerilor externe, Karin Kneissl, și a valsat cu aceasta.
'Vreau să subliniez că suntem foarte preocupaţi de faptul că situaţia (din Donbas) rămâne dificilă, ca înainte', a spus cancelarul austriac în finalul discuţiilor purtate la Kiev, potrivit comunicatului dat publicităţii de preşedinţia ucraineană.
În acelaşi timp, Sebastian Kurz a invitat Rusia să revină la 'masa negocierilor' în cadrul aşa-numitului 'format Normandia' (Ucraina, Germania, Franţa, Rusia).
'Chiar dacă va fi un progres nesemnificativ, negocierile trebuie continuate, deoarece acesta este singurul format pe care îl avem deocamdată, reprezentând şi singura posibilitate de a negocia pentru ca, într-o bună zi, să ajungem la o soluţie paşnică", a concluzionat Kurtz, citat de Interfax-Ukraina.
Vizita cancelarului austriac survine într-un moment delicat al relaţiilor între Viena şi Kiev. Autorităţile ucrainene au fost scandalizate de recenta vizită în Austria a preşedintelui Vladimir Putin, care a asistat la 18 august la nunta şefei diplomaţiei austriece Karin Kneissl, cu care a şi dansat, aminteşte AFP.
Referitor la această vizită, care a provocat o polemică acerbă în Austria, Putin a spus că a fost o călătorie 'strict privată' la invitaţia ministrului de externe austriac. Şeful statului rus a plecat apoi la Berlin pentru negocieri cu cancelarul german Angela Merkel.
Un înalt responsabil ucrainean a declarat, sub rezerva anonimatului, că Sebastian Kurz a promis să ofere Kievului 'explicaţii' cu privire la vizita preşedintelui rus în Austria.
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat că 'nunţile' nu ajută la 'oprirea agresorului rus' în Ucraina, mulţumind Vienei pentru 'sprijinul puternic'.
Klimkin: Valsul lui Putin cu şefa diplomaţiei austriece, "o catastrofă”
Dansul de luna trecută al preşedintelui rus Vladimir Putin cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl la nunta acesteia este văzut ca "o catastrofă", a declarat marţi ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin reporterilor austrieci, potrivit dpa.
"Este o chestiune de încredere", a spus Klimkin, care s-a întâlnit cu cancelarul austriac Sebastian Kurz marţi la Kiev, în comentarii difuzate de agenţia austriacă de presă APA. "Sebastian este un prieten al Ucrainei şi un diplomat inteligent. Am încredere în el", a adăugat Klimkin.
Luna trecută, Putin a fost oaspete de onoare la nunta ministrului austriac de externe Karin Kneissl. Ei au fost filmaţi dansând în timpul festivităţilor desfăşurate într-un sat viticol din sud-estul Austriei.
Aproximativ 100 de invitaţi au fost la nuntă, inclusiv Kurz. Putin a adus cu el un cor tradiţional rusesc, a cărui prestaţie a fost cadoul său de nuntă.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia vecină s-au prăbuşit la un nivel istoric în ultimii ani de când Rusia a anexat de la Ucraina regiunea de sud Crimeea, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici în 2014, în favoarea unor legături mai strânse cu Uniunea Europeană.
Deşi UE a impus sancţiuni împotriva Rusiei de la anexarea Crimeii, unele state membre, inclusiv Austria, au relaţii calde cu Moscova.
Austria deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, iar preşedintele ucrainean Petro Poroşenko urmează să se întâlnească, în cursul zilei de marţi, cu Kurz în încercarea de a consolida legăturile dintre Ucraina şi blocul comunitar.
Klimkin s-a întâlnit cu Kurz în prima parte a zilei de marţi şi a descris întrevederea lor ca "un început bun pentru o nouă zi, o ceaşcă de cafea cu prietenul meu", potrivit unei postări pe pagina sa de Twitter.
Cea mai mare companie de petrol şi gaze din Austria, OMV, este acţionar majoritar la Nord Stream 2, o conductă în construcţie al cărei obiectiv este de a aduce gaze naturale ruseşti direct în Europa Centrală prin Germania.
Conducerea Ucrainei a criticat gazoductul, spunând că subminează presiunea impusă de UE asupra Rusiei pentru a înapoia Crimeea şi a pune capăt unei rebeliuni proruse în estul Ucrainei, la graniţa cu Rusia.
Putin a acordat în această săptămână prestigiosul Ordin al Prieteniei directorului executiv al grupului austriac OMV, Rainer Seele, un cetăţean german, pentru "întărirea colaborării între popoare".