Nave militare ucrainene sub podul Kerci
Ucraina trebuie să ia toate măsurile pentru a nu permite Federaţiei Ruse să domine în Marea Neagră Neagră şi în Marea Azov, a declarat duminică secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare (SNBO) din Ucraina, Oleksandr Turcinov, în contextul în care două nave militare ucrainene au traversat strâmtoarea Kerci, trecând pe sub podul peste această strâmtoare într-o zonă controlată de Rusia pentru a ajunge în Marea Azov.
'Practic, vedem tentative ale Federaţiei Ruse de a impune o blocadă maritimă împotriva porturilor la Marea Azov. Poziţia noastră este de a împiedica Federaţia Rusă să domine în Marea Neagră şi în Marea Azov. Fără îndoială, în acest scop trebuie să ne consolidăm în mod semnificativ potenţialul în această regiune', a reiterat Turcinov, adăugând că SNBO depune eforturi în acest sens, la fel şi marina ucraineană.
Potrivit acestuia, mările Azov şi Neagră 'rămân ucrainene', deci nu Rusia 'va dicta Kievului condiţiile privind atât transportul maritim, cât şi activitatea noastră în această regiune'.
Marea Azov este situată între Peninsula Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci.
Navele militare ucrainene 'Donbas' şi 'Koreţ' au traversat duminică în strâmtoarea Kerci şi au trecut pe sub podul construit de Rusia peste această strâmtoare, fiind aşteptate de câteva nave blindate de mici dimensiuni ale Kievului la intrarea în Marea Azov.
Rusia nu a putut bloca trecerea navelor ucrainene prin strâmtoarea Kerci, întrucât ar fi încălcat un acord bilateral din 2003 care stipulează că navele militare ucrainene au dreptul să treacă liber prin strâmtoarea Kerci.
Marina ucraineană a indicat că trecerea navelor sale prin strâmtoarea Kerci a decurs într-o atmosferă tensionată de către forţele ruse din zonă, potrivit portalului RBC, care citează un comunicat al serviciului de presă al forţelor navale ucrainene.
În Marea Neagră, vasele ucrainene au fost escortate de nava de recunoaştere rusă Priazovie şi ambarcaţiunile Gărzii de coastă ruse Ametist şi Don. În strâmtoarea Kerci zece nave ale FSB şi Flotei Rusiei din Marea Neagră au escortat vasele ucrainene. De asemenea, avioane de vânătoare ruseşti au survolat în mai multe rânduri cele două nave ucrainene, inclusiv la altitudini extrem de joase, potrivit aceluiaşi comunicat.
Kievul a anunţat săptămâna trecută că intenţionează să creeze până la sfârşitul anului o bază militară maritimă în Marea Azov, conform mass-media ucrainene. 'Înfiinţarea acestei baze va crea condiţii pentru a putea riposta împotriva acţiunilor agresive ale Federaţiei Ruse în regiune', au subliniat responsabili ai forţelor navale ucrainene, sub rezerva anonimatului.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat anterior că scopul Federaţiei Ruse este controlul deplin asupra Mării Azov, atrăgând atenţia că Ucraina are un statut juridic clar definit în Marea Azov. Guvernul ucrainean urmează să adopte în timpul apropiat o doctrină maritimă, conform deciziei SNBO din 6 septembrie.
Guvernul maghiar condamnă încercările Ucrainei de 'intimidare' a ungurilor din Transcarpatia
Guvernul ungar condamnă în termenii cei mai puternici încercările conducerii ucrainene de "intimidare" a comunităţii etnice maghiare din Transcarpatia, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, citat de agenţia MTI.
Vorbind la o conferinţă de presă pe o temă diferită, Peter Szijjarto a reacţionat la remarcile omologului său ucrainean Pavlo Klimkin, care a spus că el nu exclude expulzarea din ţară a consulului ungar din Beregovo (Beregszasz), după ce o înregistrare video cu camera ascunsă arătând cetăţeni ucraineni depunând jurământul pentru obţinerea cetăţeniei ungare a apărut pe YouTube.
Szijjarto a declarat că ceremonia de depunere a jurământului a fost desfăşurată în mod legal şi a insistat că obiecţiile lui Klimkin faţă de aceasta au legătură mai mult cu viitoarele alegeri din Ucraina.
Szijjarto a calificat drept "o acţiune deosebit de neprietenoasă" folosirea unei camere ascunse în campania electorală care, a spus el, serveşte doar la mobilizarea "votului anti-maghiar". Ministrul ungar a insistat că filmul a fost postat şi realizat în cadrul unei campanii organizate.
Cetăţenia dublă este un lucru obişnuit în Uniunea Europeană, a spus Szijjarto, adăugând că obiecţiile conducerii ucrainene faţă de depunerea jurământului ridică întrebări legate de seriozitatea Kievului în privinţa aspiraţiilor sale euroatlantice. Ucraina trebuie să-şi onoreze obligaţiile internaţionale şi să accepte faptul că maghiarii din Transcarpatia au drepturi în continuare, "chiar dacă Ucraina lucrează la reducerea lor", a declarat el.
Szijjarto a mai spus că Ungaria va considera expulzarea consulului său din Beregovo drept o "acţiune riscantă şi neprietenoasă". O astfel de măsură ar aduce relaţiile dintre cele două ţări "într-o nouă dimensiune" şi ea nu ar rămâne fără represalii, a declarat el, adăugând în acelaşi timp că ministerul său trebuia să fie notificat asupra oricărui plan de expulzare a consulului.
El a descris comentariile lui Klimkin ca fiind "cele mai recente din seria de atacuri asupra maghiarilor din Transcarpatia". Ungaria monitorizează constant situaţia, a continuat Szijjarto, adăugând că guvernul ungar nu exclude viitori paşi pentru a încetini integrarea europeană a Ucrainei.
"Vor fi multe de discutat" la sesiunea de marţea viitoare a Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York după acest ultim episod, a spus Szijjarto.
Klimkin a declarat miercuri jurnaliştilor că, în marja Adunării Generale a ONU, îi va arăta lui Szijjarto înregistrarea video făcută cu camera ascunsă.
Manevre navale comune româno-ucrainene în Marea Neagră
"Corveta «Contraamiral Horia Macellariu» desfășoară o serie de exerciţii pe mare, în comun cu două vedete rapide de patrulare ale Ucrainei, în raioane maritime din proximitatea gurilor Dunării şi a Insulei Şerpilor", anunţă Forţele Navale române.
Activităţile au obiectivul facilitării interoperabilităţii la nivel tactic şi dezvoltării relaţiilor bilaterale dintre Forţele Navale Române şi Forţele Navale ale Ucrainei. Manevrele navale se desfăşoară în cadrul planului de activităţi internaţionale al Ministerului Apărării Naţionale.
"După degradarea situaţiei de securitate din bazinul Mării Negre din anul 2014, prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă şi destabilizarea din estul Ucrainei, activităţile de instruire comune ale militarilor din statele NATO şi din Ucraina s-au diversificat, atât în spaţiul terestru, cât şi în mediul maritim şi cel aerian, pentru a asigura o prezenţă militară constantă în vederea asigurării păcii, securităţii şi stabilităţii pe flancul estic al Alianţei", precizează Forţele Navale române.
Biserica Ortodoxă din Rusia îngheaţă relaţiile cu Constantinopolul
Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat vineri că nu va mai participa la structurile prezidate de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, acuzând-o că ar fi de acord cu încercarea Bisericii ucrainene de a se desprinde de Moscova.
Vladimir Legoida, purtătorul de cuvânt al Bisericii ruse, a declarat că Sfântul Sinod a decis să suspende participarea la toate structurile prezidate sau co-prezidate de reprezentanţii Patriarhiei de la Constantinopol.
De asemenea, suspendă toate serviciile cu preoţii de vârf ai Patriarhiei din Constantinopol şi nu îl va mai comemora pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I în slujbele sale, a transmis Legoida prin intermediul reţelelor de socializare online.
"În esenţă, aceasta este o defalcare a relaţiilor. Pentru a lua un exemplu din viaţa seculară, decizia este aproape echivalentă cu tăierea legăturilor diplomatice ", a declarat Mitropolitul Ilarion al Bisericii ruse, citat de agenţia de ştiri RIA.
Liderii politici pro-occidentali din Ucraina au căutat să scoată fosta republică sovietică din orbita Moscovei după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014, iar o insurgenţă susţinută de Moscova a izbucnit în estul Ucrainei.