Ambasadorul Ucrainei la ONU: Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru amplasarea de arme nucleare
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014.
În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
'În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică', a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate dedicată Ucrainei.
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei.
'Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord', a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar.
România preia preşedinţia anuală a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
România preia, din 1 noiembrie, preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), poziţie în cadrul căreia va propune alocarea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea potenţialului pe care îl are această regiune.
Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării este a doua strategie macro-regională a Uniunii Europene (din cele patru existente în prezent), preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia Uniunii Europene pentru Marea Baltică (adoptată 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene. SUERD reprezintă o iniţiativă politică a României şi Austriei, promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) şi adresată preşedintelui Comisiei Europene.
În baza acestui demers şi ca urmare a consultării cu cele 14 state membre, la 8 decembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi Planul de Acţiune, iar în 13 aprilie 2011 documentul a fost adoptat de Consiliul Uniunii Europene.
Lansată în aprilie 2011, strategia reuneşte nouă state membre UE (Austria, Cehia, Croaţia, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Bulgaria) şi cinci ţări din afara spaţiului comunitar (Bosnia-Herţegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina).
Începând de la 1 noiembrie România preia preşedinţia SUERD pentru o perioadă de un an.
Rusia a impus sancțiuni împotriva a 322 de cetățeni și 68 de companii din Ucraina
Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat un decret guvernamental care introduce măsuri economice speciale (sancțiuni) împotriva a 322 de cetățeni ucraineni și 68 de companii, anunță serviciul de presă al executivului rus.
„Se introduc măsuri economice speciale împotriva persoanelor fizice și juridice din Ucraina, care prevăd blocarea (înghețarea) activelor, a titlurilor de valoare și de proprietate pe teritoriul Rusiei și interdicția privind transferul de fonduri (ieșiri de capital) din Rusia“, – spune documentul
Printre cei cărora li se aplică sancțiunile se numara judecătorii Curții Constituționale a Ucrainei, deputații Radei Supreme, oficialii administrației prezidențiale din Ucraina, conducătorii companiilor mari de stat și altii.
În special, pe lista de sancțiuni apar Alexei Poroșenko – fiul cel mare al președintelui Ucrainei, dar și liderul partidului „Batkivșcina“ Iulia Timoșenko, ministrul afacerilor interne – Arsen Avakov, șeful SBU – Vasili Hrițak, procurorul militar șef al Ucrainei – Anatoli Matios, șeful Statului Major – Viktor Mujenko, ministrul apărării – Stepan Poltorak, ministrul infrastructurii – Vladimir Omelian, ministrul sănătăţii – Iuliana Suprun, președintele Radei Supreme – Andrei Parubi, fostul prim-ministru Arseni Iațeniuk, secretarul Comitetului National de Securitate si Aparare – Oleksandr Turcinov, insarcinatul pentru minoritatea tatarilor – Mustafa Djemilev, miliardarii Konstantin Grigorișin, Victor Pinciuk și alții.
Schismă în ortodoxie: Putin avertizează asupra 'consecinţelor grave'
Vladimir Putin a avertizat asupra 'consecinţelor grave' ale sciziunii între Bisericile Ortodoxe, după decizia Patriarhiei Constantinopolului de a recunoaşte o Biserică Ortodoxă Independentă în Ucraina, şi a declarat că Rusia va apăra cu fermitate drepturile şi interesele conaţionalilor din afara ţării în condiţiile tensiunii tot mai mari pe plan internaţional.
'Aş dori să subliniez un lucru: politizarea unui domeniu atât de sensibil sfârşeşte întotdeauna cu cele mai grave consecinţe, în primul rând pentru cei care fac asta', a declarat Putin în cadrul unui forum ce a reunit reprezentanţi ai diasporei ruse la Moscova.
Este prima oară când şeful statului rus se pronunţă în cazul acestei crize religioase apărute după ce Patriarhia Ecumenică şi-a anunţat decizia de a autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei, iar Patriarhia Moscovei a rupt legăturile cu Patriarhia Ecumenică în urma acestei decizii.
Preşedintele Putin a denunţat 'încercările de a rupe legăturile dintre Biserica Rusă şi credincioşii săi din străinătate'.
'Datoria noastră comună - mai presus de toate în faţa oamenilor - este de a păstra unitatea spirituală şi istorică a ortodocşilor', a subliniat preşedintele rus.
Patriarhia Constantinopolului a decis la jumătatea lunii octombrie să recunoască o Biserică Ortodoxă Independentă în Ucraina, punând astfel capăt celor 332 de ani de tutelă religioasă a Moscovei, decizie care pune problema viitorului milioanelor de credincioşi din această ţară, unde Biserica Rusă se bucură încă de o influenţă considerabilă.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a refuzat să recunoască această decizie, catalogând Patriarhia Constantinopolului drept 'schismatică'.
Indignată, Biserica Rusă, care revendică numărul cel mai mare de credincioşi în lumea ortodoxă, a anunţat ruperea tuturor legăturilor sale cu Constantinopolul, cea mai veche patriarhie.
Biserica subordonată Patriarhiei Moscovei dispune în Ucraina de numărul cel mai mare de parohii (peste 12.000), dar Patriarhia Kievului are totuşi cel mai mare număr de credincioşi, potrivit sondajelor.
'Vom apăra cu fermitate drepturile şi interesele dumneavoastră, vom folosi toate mecanismele bilaterale şi internaţionale existente pentru aceasta, vom continua să ajutăm Fondul de sprijin şi de apărare a drepturile conaţionalilor care trăiesc în străinătate', a declarat Vladimir Putin, adresându-se participanţilor la cel de-al VI-lea Congres al diasporei ruse, care şi-a deschis lucrările miercuri la Moscova.
Referitor la încălcarea drepturilor populaţiei rusofone, Putin a declarat că în 'Ucraina se întâmpla aceasta (...); se întâmplă şi în ţările baltice şi într-o serie de alte state unde se rescrie istoria, se duce o luptă cu monumentele şi cu limba rusă', denunţând manifestările de rusofobie şi alte forme de extremism agresiv.
Sfântul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viața Bisericii. Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar și o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmulțirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog și reconciliere a iubirii creștine fraterne, care oferă adevărata libertate”, se arată în comunicat.
