Merkel: Germania va insista pentru extinderea sancţiunilor impuse Rusiei/ Petro Poroşenko vede sancţiunile impuse de Kremlin ca pe „un premiu”
Cancelarul Angela Merkel a declarat că Germania va insista pentru extinderea sancţiunilor impuse Rusiei deoarece Moscova nu a implementat în totalitate prevederile tratatului de pace de la Minsk din 2015 privind conflictul din estul Ucrainei.
”Prevederile tratatului de la Minsk nu sunt respectate, iar noi am făcut progrese minime sau chiar deloc şi uneori ne ascundem în spatele cuvintelor”, a declarat Merkel.
Aceasta se află într-o vizită la Kiev unde se întâlneşte cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.
”Aşadar, pe baza situaţiei de faţă, Germania va insista pentru extinderea sancţiunilor în luna decembrie”, a anunţat Merkel.
Ea a adăugat apoi că, pe lângă încălcarea termenilor acordului de pace de la Minsk, în regiunile controlate de separatişti în estul Ucrainei, pe data de 11 noiembrie, vor avea loc alegeri.
Poroşenko vede sancţiunile impuse de Rusia ca pe „un premiu”
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a comparat joi sancţiunile impuse de Rusia cu „primirea unui premiu”, adăugând că Moscova ar trebui să îşi retragă trupele şi armamentul de pe teritoriul ucrainean în loc să adreseze ameninţări, relatează Reuters.
„În Ucraina, a fi pe această listă este un fel de premiu, cel puţin aşa percepem noi lucrurile. Cei care nu au ajuns pe această listă sunt foarte ofensaţi”, a declarat preşedintele.
Declaraţiile lui Poroşenko au fost făcute la finalul unei întâlniri în Kiev cu cancelarul german Angela Merkel.
Guvernul Rusiei a impus joi o serie de sancţiuni financiare împotriva mai multor lideri politici ucrainieni, în contextul conflictului dintre cele două ţări provocat de anexarea Peninsulei Crimeea în 2014.
Administraţia de la Moscova a publicat o listă cu 322 de persoane şi 68 de companii ale căror conturi vor fi blocate pe teritoriul Rusiei.
Uniunea Europeană a impus sancţiuni economice severe Rusiei pentru anexarea în 2014 a peninsulei ucrainene Crimeea şi pentru implicarea sa în războiul, care a început în acelaşi an, între forţele Kievului şi separatiştii proruşi în estul Ucrainei.
'Rusia trebuie să facă un lucru simplu, să părăsească Ucraina, să-şi retragă armele şi să restabilească integritatea teritorială a Ucrainei', a declarat la rândul său preşedintele Poroşenko, care a denunţat aşa-numitele alegeri 'prezidenţiale' şi 'legislative' în cele două autoproclamate republici Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR) din estul separatist al Ucrainei, preconizate pentru 11 noiembrie.
'Am condamnat organizarea de către Federaţia Rusă a acestor alegeri trucate', a declarat Poroşenko. 'Aceasta este un semn clar că Kremlinul nu este dispus la o rezolvare paşnică a situaţiei din Donbas', a adăugat el.
Angela Merkel începe o vizită în Ucraina
Angela Merkel începe joi o vizită în Ucraina, unde va avea întrevederi cu preşedintele Petro Poroşenko şi cu premierul Volodimir Groisman.
Principalele teme de pe agenda vizitei vor fi relaţiile germano-ucrainene şi conflictul din estul Ucrainei, inclusiv punerea în practică a acordurilor de pace semnate la Minsk, în 2015.
La începutul lunii octombrie, parlamentul ucrainean a votat extinderea până la finalul lui 2019 a prevederilor juridice speciale pentru regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei şi controlată de separatiştii proruşi.
Germania consideră că această extindere juridică este o dovadă a faptului că autorităţile de la Kiev respectă acordurile de pace de la Minsk cu privire la situaţia din estul Ucrainei.
Ambasadorul Ucrainei la ONU: Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru amplasarea de arme nucleare
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014.
În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
'În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică', a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate dedicată Ucrainei.
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei.
'Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord', a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar.
România preia preşedinţia anuală a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
România preia, din 1 noiembrie, preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), poziţie în cadrul căreia va propune alocarea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea potenţialului pe care îl are această regiune.
Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării este a doua strategie macro-regională a Uniunii Europene (din cele patru existente în prezent), preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia Uniunii Europene pentru Marea Baltică (adoptată 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene. SUERD reprezintă o iniţiativă politică a României şi Austriei, promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) şi adresată preşedintelui Comisiei Europene.
În baza acestui demers şi ca urmare a consultării cu cele 14 state membre, la 8 decembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi Planul de Acţiune, iar în 13 aprilie 2011 documentul a fost adoptat de Consiliul Uniunii Europene.
Lansată în aprilie 2011, strategia reuneşte nouă state membre UE (Austria, Cehia, Croaţia, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Bulgaria) şi cinci ţări din afara spaţiului comunitar (Bosnia-Herţegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina).
Începând de la 1 noiembrie România preia preşedinţia SUERD pentru o perioadă de un an.