Ucraina comemorează cinci ani de la revolta EuroMaidanului
Ucraina a început astăzi seria de evenimente și comemorări care marchează a cincea aniversare a începutului protestelor de pe Maidan.
Este vorba de revolta opoziției pro-europene din noiembrie 2013 - februarie 2014 încheiată cu răsturnarea fostului președintele Viktor Ianukovici și fuga acestuia în Rusia.
Mișcarea protestatară numită Euromaidan a început în noiembrie 2013, după ce președintele de atunci Victor Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE. Ianukovici a fugit în Rusia pe 21 februarie 2014. El este astăzi judecat în absență în Ucraina pentru trădare de patrie.
După răsturnarea și fuga acestia, Rusia a anexat Crimeea, în 2014, și a acordat sprijin separatiștilor pro-ruși din Donbas într-un conflict care a făcut peste 10 mii de morți și care mai continuă și astăzi. Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu UE și și-a stabilit ca obiectiv aderarea la NATO.
În Piața Independenței din Kiev, președintele Petro Poroșenko și alți oficiali au participat azi la o ceremonie de comemorare a celor aproximativ 100 de activiști uciși de forțele de securitate în timpul protestelor.
Potrivit datelor oficiale, în timpul Euromaidanului au fost uciși 104 oameni, iar peste 2.500 au fost răniți. Din 2014, ziua de 21 noiembrie este marcată oficial în Ucraina ca Ziua demnității și libertății. Sărbătoarea este dedicată și Revoluției Portocalii din Ucraina, despre care se spune că a început tot pe 21 noiembrie, anul 2004.
Companiile lui Poroşenko nu sunt vizate de noile sancţiuni introduse de Rusia împotriva Ucrainei
Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi companiile acestuia nu figurează pe lista persoanelor şi întreprinderilor împotriva cărora Rusia a introdus, joi, măsuri restrictive - scrie ziarul Korrespondent, adăugând, însă, că pe lista respectivă se află Oleksi Poroşenko, unul dintre fiii preşedintelui ucrainean.
Compania ROSHEN a preşedintelui Ucrainei, care are o fabrică înregistrată în Lipeţk, Rusia, nu este vizată de noile sancţiuni ruseşti, la fel cum nu au fost sancţionate nici celelalte companii ale lui Poroşenko, precum televiziunea 5 Kanal, Banca Internaţională de Investiţii şi Societatea de Asigurări "Kraina".
Potrivit ziarului Korrespondent, nici premierul ucrainean, Volodimir Groisman, nu se află pe lista persoanelor sancţionate de Rusia. Neincluderea lui Poroşenko pe lista sancţiunilor a fost comentată de secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, acesta explicând că, "în mod tradiţional, preşedinţii nu sunt incluşi pe listele de sancţiuni". Potrivit lui Peskov, Moscova a introdus aceste contramăsuri restrictive "în speranţa că Ucraina va da dovadă de voinţă politică în ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor cu Rusia".
"Deocamdată, nu observăm acest lucru (voinţa politică, n.red)" - a afirmat Dmitri Peskov. Amintim că Federaţia Rusă a introdus sancţiuni împotriva a 322 de cetăţeni ucraineni şi 68 de companii din Ucraina, decretul semnat de premierul Dmitri Medvedev conţinând măsuri restrictive care prevăd îngheţarea conturilor bancare, a bunurilor mobiliare, blocarea accesului la proprietate şi interzicerea retragerii capitalului din Rusia.
Documentul semnat de Medvedev prevede că sancţiunile vizează judecători ai Curţii Constituţionale a Ucrainei, deputaţi din legislatura a VIII-a Radei Supreme de la Kiev, importanţi oameni de afaceri ucraineni, oficiali din Administraţia Prezidenţială a Ucrainei, şefi de instituţii din puterea executivă şi companii mari din Ucraina, precum şi persoane juridice controlate de importanţi oameni de afaceri.
Pe lista de sancţiuni se află, printre alţii, preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Andri Parub, fostul premier Iulia Timoşenko, secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare, Oleksandr Turcinov, ministrul ucrainean de interne, Arsen Avakov, şeful Serviciului de Securitate, Vasili Hriţak, ministrul ucrainean al apărării, Stepan Poltorak, şeful companiei naţionale Naftohaz, Andri Kobolev, procurorul general al Ucrainei, Iuri Luţenko, procurorul militar-şef, Anatoli Matios, şeful Statului Major General al Forţelor Armate din Ucraina, Viktor Mujhenko, unul dintre fiii preşedintelui Ucrainei, Oleksi Poroşenko, şi fostul premier Arseni Iaţeniuk.
De sancţiunile ruseşti mai sunt vizaţi vicepreşedintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, deputatul Andri Bileţi, directorul Institutului Memoriei Naţionale din Ucraina, Volodimir Viatrovici, şi oamenii de afaceri Konstantin Grigorişin, Konstantin Jevago, Filia Jebrovska, Pavlo Fuks şi Oleksandr Iaroslavski.
Ungaria continuă să blocheze participarea Ucrainei la reuniuni NATO
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat la Bruxelles că Budapesta va continua să blocheze reuniunile Comisiei NATO-Ucraina la nivel ministerial, pe fondul unui conflict diplomatic între cei doi vecini.
Cu toate acestea, Szijjarto a mai spus că țara sa își va da acordul ministrului de externe ucrainean care va participa la o reuniune a miniștrilor de externe al NATO, programată pentru luna viitoare, în cazul în care va participa, de asemenea, și ministrul de externe al Georgiei.
Relațiile dintre Ungaria și Ucraina au început să se deterioreze anul trecut după aprobarea de către Kiev a unui proiect de lege privind limbile minoritare, în urma căruia Budapesta, dar și Bucureștiul, au afirmat că drepturile minorităților maghiare și române sunt îngrădite în încercarea de a beneficia de educație în limba lor maternă.
Începând din martie 2017, Ungaria a blocat toate reuniunile Comisiei NATO-Ucraina - formatul-cheie pentru cooperarea bilaterală dintre Kiev și Alianța militară occidentală - la toate nivelurile peste cel ale ambasadorilor.
"Nu putem să ne ridicăm dreptul de veto atunci când vine vorba de reuniunile Comisiei NATO-Ucraina, pentru că nu au existat progrese", a declarat Szijjarto la Bruxelles.
Szijjarto a mai spus că Ungaria nu se va opune invitației ministrului de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, la reuniunea ministerială a NATO, pentru 4-5 decembrie, la Bruxelles, dacă omologul său georgian va participa.
La summitul NATO din iulie, Alianța a creat un format special în care au fost invitați președinții Georgiei și Ucrainei, pentru a nu exclude Kievul de la întâlnire.
Scandalul diplomatic dintre Ungaria și Ucraina a devenit și mai acut în septembrie, când a apărut un video turnat în ascuns, în care un un diplomat maghiar din Ucraina oferea pașapoarte etnicilor maghiari din Transcarpatia.
Kievul a răspuns prin expulzarea consulului ungar în Transcarpatia, făcând ca, la rândul său, Budapesta să expulzeze un consul ucrainean în Ungaria.
În octombrie, Budapesta a convocat ambasadorul Kievului pentru a protesta față de ceea ce a numit o "listă neagră" cu maghiari din Ucraina care ar trebui asasinați precum și față de mișcările militare la granița lor comună.
Procesul lui Ianukovici a fost amânat din cauza spitalizării acestuia
Procesul în absență, la Kiev, al fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici a fost amânat din cauza spitalizării sale în Rusia.
Judecătorul Vladislav Deviatko de la Curtea Districtuală Obolon din Kiev a hotărât că procesul va fi reluat pe 5 decembrie, iar Ianukovici este de așteptat să facă declarația finală prin intermediul unui link video, chiar și din patul său de spital, dacă este încă bolnav.
Ianukovici a fost programat să facă declarația în cauză prin intermediul link-ului video din Rusia pe 19 noiembrie. Dar avocatul său, Oleksandr Horoșinski, a declarat că starea fizică actuală a clientului nu i-a permis să facă acest lucru.
Horoșinski a declarat mai devreme pe 18 noiembrie că Ianukovici a primit tratament de urgență la un spital din Moscova pe 16 noiembrie pentru leziuni ale coloanei vertebrale și genunchiului.
Horoșinski este unul dintre cei doi avocați care îl reprezintă pe Ianukovici exilat la procesul său în absență din Kiev.
Procurorii de la Kiev solicită închisoare pe viață pentru Ianukovici, sub acuzația de înaltă trădare, pentru că a luat măsuri deliberate care au încălcat suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în complicitate cu autoritățile ruse.
În februarie 2014, Ianukovici a fugit în Rusia în fața protestelor declanșate de decizia sa de a elimina un acord de asociere cu Uniunea Europeană.