Criza din Azov. Londra cere eliberarea navelor şi a echipajelor ucrainene
Premierul britanic Theresa May a îndemnat Rusia să elibereze navele şi echipajele ucrainene sechestrate duminică, adăugând că Londra va continua să militeze pentru impunerea de "sancţiuni adecvate" împotriva Moscovei.
"Mesajul nostru către Rusia este foarte clar, ar trebui să elibereze navele şi marinarii, să detensioneze situaţia", a declarat May, care a afirmat că incidentul din zona Mării Negre este parte a "modelului de comportament rus".
Liderul Guvernului de la Londra a mai afirmat că Marea Britanie "a fost întotdeauna în fruntea Uniunii Europene militând pentru sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu comportamentul acesteia. Vom continua să cerem ceea ce considerăm a fi sancţiuni adecvate pentru Rusia".
Theresa May a completat spunând că "Rusia ar putea alege o cale diferită".
"Rusia ar putea sprijini sistemul internaţional bazat pe reguli şi dacă ar face asta, poziţia sa ar fi diferită. Alege să continue cu acest model de comportament", a completat May.
Kremlinul 'regretă' decizia lui Trump de a anula întâlnirea cu Putin
Kremlinul "regretă" anularea de către Donald Trump a întâlnirii planificate la summitul G20 între preşedintele american şi omologul său rus Vladimir Putin, a anunţat în noaptea de joi spre vineri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.
"Noi regretăm decizia administraţiei americane de a anula întâlnirea planificată a celor doi preşedinţi la Buenos Aires", a declarat el.
"Acest lucru înseamnă că discuţiile privind aspectele internaţionale şi bilaterale grave sunt amânate pe termen nelimitat", a estimat el, precizând că "în ceea ce-l priveşte pe preşedintele rus Vladimir Putin, el este gata să aibă contacte cu colegul său american".
Joi, Donald Trump a anulat brusc întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la G20 în Argentina, pe fondul escaladării tensiunilor între Moscova şi Kiev.
"Plecând de la faptul că navele şi marinarii nu au fost returnaţi de Rusia Ucrainei, am decis că ar fi mai bine pentru toate părţile interesate să-mi anulez întâlnirea programată în prealabil în Argentina cu preşedintele Vladimir Putin", a scris el pe Twitter, la scurt timp după ce a părăsit Washingtonul.
Marinarii ucraineni făcuţi prizonieri au fost ''transferaţi'' la Moscova
Marinarii ucraineni făcuţi prizonieri duminică în largul Crimeii, după ce garda de coastă rusă a interceptat două vedete şi un remorcher ale armatei ucrainene, au fost transferaţi într-o închisoare la Moscova, au anunţat pentru AFP doi dintre avocaţii lor.
''Au fost transferaţi la închisoarea Lefortovo la Moscova'', a declarat avocatul Gemil Temişev, precizând că deţine aceste informaţii de la ''avocaţi din Lefortovo'', o celebră închisoare din capitala rusă.
''Marinarii au fost transferaţi cu avionul la Moscova'' după-amiază, ''probabil că au aterizat deja'', a precizat o avocată, Emine Avamilieva.
Potrivit lui Temişev, el şi alţi avocaţi au încercat să-şi vadă clienţii în centrul de detenţie unde erau păziţi la Simferopol, capitala Crimeii, dar nu li s-a dat voie să intre acolo.
Cei doi avocaţi nu au precizat dacă toţi marinarii au fost transferaţi la Moscova, îndeosebi cei trei răniţi care sunt spitalizaţi în micul oraş Kerci, aproape de locul confruntării.
Un tribunal din Simferopol i-a plasat în detenţie provizorie, până pe 25 ianuarie 2019, pe cei 24 de marinari făcuţi prizonieri în cursul confruntării din largul Crimeii.
Ucraina a calificat miercuri drept ''barbarie'' detenţia lor ''ilegală''. Kievul consideră că marinarii sunt ''prizonieri de război'' şi cere eliberarea lor ''imediată'', potrivit unui comunicat al diplomaţiei ucrainene.
Criza dintre Moscova şi Kiev, în centrul discuţiilor Consiliului NATO de marţi la Bruxelles
Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina din Marea Azov vor fi în centrul discuţiilor de săptămâna viitoare de la Bruxelles între miniştrii de externe ai ţărilor membre NATO şi omologul lor ucrainean Pavlo Klimkin, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice, Oana Lungescu.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko le-a cerut joi ţărilor membre NATO, în special Germaniei, să desfăşoare nave în Marea Azov pentru a-i susţine ţara în criza cu Rusia. Incidentul între Rusia şi Ucraina s-a produs nu departe de peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Garda de coastă rusă a tras asupra a trei nave ale Forţelor navale ucrainene, provocând rănirea a trei marinari din echipaje.
Miniştrii de externe ai celor 29 de ţări NATO se întrunesc marţi şi miercuri la Bruxelles, iar oficialul ucrainean a fost invitat să participe la această reuniune.
Solicitarea preşedintelui ucrainean va fi discutată cu această ocazie, însă Alianţa rămâne prudentă. "Există deja o prezenţă puternică a NATO în Marea Neagră şi vom continua să evaluăm situaţia", a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO pentru AFP.
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat joi Kievul la reţinere, după apelul preşedintelui ucrainean ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei, şi a promis că va discuta despre această criză cu preşedintele rus Vladimir Putin la summitul G20.
"Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări", a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean, o poziţie împărtăşită de majoritatea ţărilor UE, care s-au arătat gata să ia în considerare noi sancţiuni împotriva Rusiei în cazul intensificării conflictului cu Ucraina.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Moscova. "Rusia trebuie să înţeleagă că acţiunile sale vor avea consecinţe", a avertizat el luni, refuzând însă să spună la ce acţiuni concrete ar putea recurge NATO.
"De la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO şi-a sporit semnificativ prezenţa în Marea Neagră. În prezent, navele NATO patrulează şi efectuează exerciţii de antrenament cu regularitate în Marea Neagră", a declarat Oana Lungescu.
"În 2018, navele NATO s-au aflat 120 de zile în Marea Neagră, faţă de 80 de zile în 2017, şi mai mulţi aliaţi asigură misiunile de poliţie aeriană ale NATO în regiune", a spus ea.
"Trei membri NATO - Bulgaria, România şi Turcia - sunt state riverane, cu propriile capacităţi naţionale desfăşurate în regiunea Mării Negre, şi avem de asemenea o brigadă multinaţională la Craiova", a adăugat ea.