Rusia pe locul al doilea în lume la producția de arme
Rusia a ajuns pe locul al doilea în lume la producția de arme. Potrivit raportului Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), volumul exporturilor de arme rusești a reprezentat anul trecut 9,5% din piața mondială.
Statisticile includ date despre primii 100 de producători, cu un total de vânzări de peste 398 miliarde de dolari.
Potrivit autorilor raportului, anul trecuc, opt din nouă companii rusești de armament au înregistrat o creștere medie a vânzărilor de 8,5%. Experții explica această creștere prin punerea în aplicare a programului de modernizare militară în Rusia.
Ca și până acum, SUA sunt liderul în vânzarile de arme. Ponderea lor pe piața de arme este de 57%. Firmele britanice care au ocupat locul doi din 2002, dar anul trecit au cazut pe poziția a treia pe listă, cu 9% din piața globală. Companiile chineze nu sunt incluse în rating, deoarece nu există informații despre ele.
În 2017, pentru prima dată din 1998, Rusia a redus bugetul militar, cheltuind 3,9 trilioane de ruble pentru nevoile militare, ceea ce este cu 17% mai mic decât în anul precedent. Autoritățile ruse au fost forțate să facă acest lucru din cauza deteriorării situației economice, sub influența scăderii prețului petrolului și a sancțiunilor occidentale. Ca urmare, multe programe de armament au fost suspendate sau chiar au încetat.
În martie, SIPRI a prezentat statistici privind exporturile de arme în ultimii zece ani. Primii cinci exportatori de arme sunt Statele Unite, Rusia, Franța, Germania și China.
Cei mai importanți importatori de arme au fost India, Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite și China.
Steaguri ”DNR” la protestele ”vestelor galbene”. Franța investighează posibila implicare a Moscovei
După rapoartele privind activizarea în rețelele sociale a conturilor legate de Moscova, în legătură cu protestele „vestelor galbene”, Franța a lansat o investigație privind posibila intervenție rusă, a declarat Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, transmite Bloomberg.
„O investigație este în curs de desfășurare. Nu voi comenta până când ancheta nu va trage concluziile”, a spus Le Drian.
Anterior, mass-media a comunicat că conturile pro-Kremlin de pe Twitter au început să răspândească informații false și neconfirmate despre protestele „vestelor galbene” din Franța, încercând să submineze reputația președintelui francez Emmanuel Macron.
Duminica, Vasili Grițak, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că revoltele și actele de violență din Franța sunt organizate de radicalii, ale căror coordonatori sunt agenti FSB și GRU din Rusia.
„Sub steagul așa-numitei „DNR” și sub supravegherea FSB și GRU, in spatele protestatarilor pașnici din Franța, radicalii au recurs la organizarea tulburărilor și violenței în Franța”, a scris șeful SBU pe Facebook.
Grițak a menționat o fotografie din Franța, în care doi participanți la proteste afiseaza ”steagul” militanților gruparii „DNR”.
Potrivit șefului SBU, în stânga fotografiei este Sorlin Fabris, membru al centrului analitic internațional „Catehon”, care operează sub auspiciile fondatorului canalului rus de televiziune „Țarigrad” Konstantin Malofeev și a Fundației ”Sfântul Vasile cel Mare”, condusă de el.
Potrivit SBU, din consiliul de supraveghere al „Catehon” fac parte „ideologii eurasianismului rusesc” – consilierul președintelui Rusiei, Serghei Glaziev și liderul „Mișcării internaționale euroasiatice” Alexander Dughin.
În dreapta fotografiei este Xavier Moreau, un „observator” la așa-numitele alegeri din teritoriile ocupate de Rusia in Donbas.
SBU afirmă că acesta trăiește în Rusia de 17 ani și că in 2013 a obtinut cetățenia Rusiei.
Rusia respinge propunerea germană de mediere a conflictului din Marea Azov
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a respins propunerea prezentată de Germania de a media disputa dintre Moscova şi Kiev referitoare la arestarea unor nave ucrainene şi a 24 de membri ai echipajelor acestora în timp ce se pregăteau să intre în Strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov, pe motiv că ar fi încălcat frontiera maritimă a Rusiei, transmite dpa.
Marina ucraineană a calificat drept ''act de agresiune'' incidentul survenit pe 25 noiembrie, declarând că a informat Moscova în avans despre trecerea navelor prin Strâmtoarea Kerci.
Referitor la această dispută, ministrul de externe german Heiko Maas a propus joi ca Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să îşi extindă misiunea sa de observare în estul Ucrainei şi asupra Mării Azov.
Iniţiativa urma să fie analizată marţi, la Berlin, de reprezentanţi ai Germaniei, Franţei, Rusiei şi Ucrainei (aşa-numitul ''format Normandia'').
Lavrov a calificat însă propunerea drept una ''inutilă''.
''Nu este nevoie de observatori şi mediatori în Marea Azov şi în Strâmtoarea Kerci'', a spus vineri şeful diplomaţiei ruse, prezent la o reuniune ministerială a OSCE desfăşurată la Milano.
În opinia sa, Maas şi alţi parteneri ar trebui să-i ''convingă pe americani să se aşeze la masa negocierilor şi să înceapă să discute (despre controlul armelor) într-o manieră concretă şi nu să acuze Rusia în mod nejustificat, de peste Atlantic'', a subliniat Serghei Lavrov, citat de agenţia de presă rusă TASS.
Tensiuni ruso-ucrainene: Imagini din satelit arată sute de tancuri ruseşti la frontiera cu Ucraina
Federaţia Rusă a desfăşurat în apropiere de graniţa cu Ucraina importante capacităţi ofensive, în special sute de tancuri, relevă imagini din satelit, potrivit agenţiei de presă ucrainene Ukrinform.
"Imagini din satelit de pe Google Earth, realizate în luna noiembrie, arată prezenţa a sute de tancuri de luptă ruseşti la noua bază militară de la periferia oraşului Kamensk-Şahtinski", menţionează agenţia de presă citată, cu referire la publicaţia internet Defence Blog.
La această mare bază militară, situată la numai 18 km de graniţa ucraineană în dreptul regiunii Donbas, se află sute de tancuri T-64 şi T-62M, mii de camioane militare, sisteme de artilerie şi alte echipamente militare.
Anterior, şeful Statului Major al forţelor ucrainene, generalul Viktor Mujenko, declarase într-un interviu acordat Reuters că, din august, armata rusă şi-a consolidat în mod semnificativ forţele la frontiera cu Ucraina, ceea ce reprezintă o ameninţare militară fără precedent de la anexarea peninsulei Crimeea în 2014.
În sprijinul afirmaţiei sale, generalul ucrainean a prezentat mai multe imagini din satelit care arată prezenţa tancurilor ruseşti T-62 M la 18 km de graniţa ucraineană, unde numărul lor a crescut de la 93 la 250 între mijlocul lunii septembrie şi 1 octombrie.
În opinia sa, aceasta este o dovadă a consolidării concertate de forţe ruse înainte de 25 noiembrie, când gărzile de coastă ruse au oprit cu forţa şi sechestrat trei nave militare ucrainene în apropiere de strâmtoarea Kerci, după ce au deschis focul asupra lor, o acţiune ce a provocat temeri conducerii ucrainene că acest incident ar putea fi precursorul unei invazii de amploare.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin că doreşte să anexeze întreaga Ucraină. În urma acestui incident naval, Kievul a instituit legea marţială pe o perioadă de 30 de zile în zonele cele mai vulnerabile.
Sâmbătă, pe podul peste strâmtoarea Kerci, care asigură legătura între Rusia şi peninsula Crimeea, a fost văzut un convoi motorizat de tenhnică rusească îndreptându-se spre Crimeea.