Putin: Rusia e pregătită să respecte acordul cu Ucraina privind Marea Azov
Vladimir Putin a spus că este dispus să respecte acordul încheiat cu Ucraina, conform căruia Marea Azov este folosită în comun de cele două ţări, în încercarea de a normaliza relaţiile bilaterale.
Pe 25 noiembrie, ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul asupra a trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor.
Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Kievul a denunţat o "agresiune" a Rusiei.
Turcinov: Ucraina va trimite nave militare prin Strâmtoarea Kerci, cu reprezentanţi ai NATO şi OSCE la bord
Oleksandr Turcinov, secretar al Consiliului Naţional pentru securitate şi apărare de la Kiev, a declarat că Ucraina va trimite din nou nave militare prin Strâmtoarea Kerci, dintre Marea Neagră şi Marea Azov, însă de această dată la bordul navelor vor fi oficiali ai unor organizaţii internaţionale.
Navele militare ucrainene vor face această încercare să ajungă din Marea Neagră în Marea Azov în pofida incidentului din 25 noiembrie, atunci când trei nave ucrainene au fost capturate de forţele ruse în zona Strâmtorii Kerci, informează agenţia UNIAN.
"Dacă ne oprim şi ne retragem, Rusia îşi va îndeplini obiectivul de a confisca Marea Azov, prezentând restului lumii noile frontiere maritime auto-definite în Marea Neagră, legalizând în fapt ocupaţia Crimeei", a declarat oficialul ucrainean pentru biroul local al BBC.
Pe de altă parte, Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a declarat că intenţia Ucrainei de a trimite din nou nave militare în Marea Azov reprezintă o "provocare”.
Ambasada SUA la Kiev îl felicită pe Epifanie
Ambasada Statelor Unite ale Americii din Ucraina a felicitat țara gazdă și pe Mitropolitul Epifanie pentru nou-formata Biserică ortodoxă Ucraineană.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, anunțase sâmbătă crearea Bisericii ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei, ca urmare a unei decizii în acest sens a ”Conciliului de Reunificare”.
În octombrie, patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a recunoscut o biserică ortodoxă independentă în Ucraina, revocând o decizie veche de 332 de ani care plasase Ucraina sub patriarhatul Moscovei. În replică, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat ruperea relațiilor cu Patriarhatul Constantinopolului.
Ucraina ar putea obliga Biserica susţinută de Moscova să adauge la denumirea sa termenul ''rusă''
Parlamentarii ucraineni au votat joi o lege care ar putea obliga Biserica susţinută de Moscova în Ucraina să adauge la denumirea sa termenul ''rusă'', numindu-se astfel 'Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina', lege ce are drept scop diminuarea influenţei preoţilor pe care autorităţile de la Kiev îi consideră drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale.
Ucraina a înfiinţat sâmbătă o nouă Biserică Ortodoxă, independentă de Moscova, pentru care liderii ucraineni au militat de la destrămarea fostei URSS în 1991 şi despre care Kievul afirmă că reprezintă un pas vital pentru a contracara amestecul Rusiei în treburile sale.
Demersul Kievului a înfuriat Moscova şi l-a determinat pe preşedintele rus Vladimir Putin să avertizeze, în conferinţa sa de presă anuală, în legătură cu o posibilă vărsare de sânge. Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia s-au prăbuşit după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.
Autorităţile de la Kiev au luat măsuri împotriva preoţilor Bisericii care în mod larg este cunoscută sub denumirea de Patriarhia Moscovei, aflată se secole în subordinea Rusiei şi pe care Ucraina o acuză de răspândirea propagandei pro-Kremlin şi că-i ajută pe combatanţii separatişti, ceea ce Biserica neagă puternic.
Patriarhia Moscovei îşi spune de obicei ''Biserica Ortodoxă Ucraineană'' şi se consideră drept singura Biserică adevărată din Ucraina. Ea se opune înfiinţării unei noi Biserici şi îi consideră ''eretici'' pe cei care vor să se alăture noii Biserici.
Legea adoptată joi obligă o organizaţie religioasă, al cărei centru de conducere se află peste hotare într-o ţară care duce un război împotriva Ucrainei sau care ocupă teritoriul său, să-şi schimbe denumirea pentru a reflecta acest lucru. Noua lege ar putea, de exemplu, să oblige Biserica să-şi schimbe denumirea în ''Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina''.
''Timp de peste 300 de ani, generaţii de ucraineni au vizat la o Biserică Ucraineană. Este o problemă mult mai largă decât una religioasă, este o problemă de securitate şi de apărare a ţării noastre'', a declarat preşedintele Radei Supreme, Andrij Parubij, în faţa deputaţilor. ''Fără îndoială, Biserica ce binecuvântează armele, pe asasinii ucrainenilor, nu ar trebui să poarte numele Ucrainei'', a adăugat el.
Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei) a făcut apel la preşedintele ucrainean Petro Poroşenko să opună un veto în cazul legii, pe care o consideră discriminatorie şi care ''ar putea duce la consecinţe imprevizibile în societate’'.
Patriarhul Kirill s-a plâns liderilor străini de amestecul Kievului în afacerile Bisericii sale în Ucraina
Patriarhul rus Kirill s-a adresat șefilor bisericilor mondiale și politicienilor influenți cu scrisori în care le atrage atenția asupra presiunilor exercitate de autoritățile din Ucraina asupra Bisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina.
Scrisorile au fost trimise Papei Francisc, Arhiepiscopului de Canterbury, secretarului general al ONU, președintelui francez și cancelarului Germaniei.
„Atitudinea dusmanoasa față de biserică nu este ascunsă nici de președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, care a amenințat public că va expulza din țara pe acei ucraineni care nu doresc să se alăture bisericii autocefale create de stat”, a spus Patriarhul Kirill.