Rada aprobă proiectul de lege pentru incriminarea îmbogăţirii ilicite
Rada Supremă a Ucrainei (parlamentul unicameral) a aprobat joi un proiect de lege privind incriminarea funcţionarilor de stat care se îmbogăţesc în mod ilegal.
Adoptarea acestei legi de parlament era o condiţie pentru reînnoirea ajutorului financiar din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), care negociază cu Ucraina condiţiile unui nou contract de împrumut, care să-l înlocuiască pe cel anterior (stand-by arrangement) de 3,9 miliarde de dolari.
Ucraina a adoptat o lege care incrimina îmbogăţirea ilicită în 2015, dar Curtea Constituţională de la Kiev a invalidat legea în februarie, suscitând îngrijorare în rândurile militanţilor anticorupţie, Biroului anticorupţie şi susţinătorilor Ucrainei din străinătate.
"Pentru toţi este clar că nu este normală o situaţie în care un judecător sau un procuror, cu un salariu modest, locuieşte într-o casă cu cinci etaje, cu teren de tenis şi două bazine, şi, în acelaşi timp, această casă este înregistrată pe numele mamei sale pensionare care a plătit zeci de mii de impozite în decursul vieţii. Este clar pentru toată lumea că această situaţie este anormală şi este un indice al corupţiei ilegale a unui astfel de judecător sau procuror ', a declarat Anastasia Krasnoselskaia, preşedinta Comisiei pentru combaterea corupţiei în parlament, citată de Ukrainska pravda.
Pentru oficialii găsiţi vinovaţi de îmbogăţire ilicită, legea prevede sancţiuni cu închisoare între 5 şi 10 ani cu privarea de dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a participa la anumite activităţi pe o perioadă de până la 3 ani.
Rusia acuză NATO că provoacă tensiuni din cauza susţinerii militare a Ucrainei
Ministerul rus de Externe a acuzat vineri NATO că provoacă tensiuni din cauza Ucrainei şi că suportul militar acordat ţării creează diviziuni în interiorul său.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efecutat joi o vizită oficială în Ucraina, unde a discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelesnki.
Liderul de la Kiev i-a transmis lui Stoltenberg că este pregătiti să grăbească pregătirile Ucrainei de a devenit membră NATO.
Kievul şi NATO au transmis de asemenea angajamentul colectiv pentru protejarea drepturilor minorităţilor naţionale din Ucraina, după ce Ungaria a ameninţat autorităţile ucrainene cu blocarea statutului de membru în cadrul orgaizaţiei militare dacă acestea nu vor fi asigurate.
Jens Stoltenberg a evidenţiat şi susţinerea pe care Alianţa Nord-Atlantică o acordă reformelor ambiţioase ale Ucrainei, inclusiv în domeniul apărării şi securităţi şi a îndemnat Rusia să retragă în totalitate trupele de pe teritoriul Ucrainei.
NATO cere retragerea în totalitate a Rusiei din Ucraina
NATO condamnă acţiunile agresive ale Rusiei în regiunea Mării Negre, a afirmat miercuri secretarul general Jens Stoltenberg, subliniind că statele NATO susţin suveranitatea Ucrainei şi cerând retragerea trupelor ruse.
Jens Stoltenberg şi ambasadorii din cadrul Consiliului Nord-Atlantic efectuează miercuri şi joi o vizită în Ucraina, în cadrul eforturilor Alianţei Nord-Atlantice de susţinere a acestei ţări. Vizita a început în Odesa, unde Jens Stoltenberg şi ambasadorii NATO au inspectat nave militare din România, Bulgaria, Italia şi Spania care efectuează misiuni de patrulare în Marea Neagră în cadrul măsurilor aplicate de Alianţa Nord-Atlantică pentru susţinerea partenerilor regionali.
După întrevederea cu vicepremierul ucrainean Dmitro Kuleba, Jens Stoltenberg a evidenţiat susţinerea concretă oferită de NATO Ucrainei. "Vă ajutăm cu aspectele privind comanda şi controlul, cu cele cibernetice, logistice şi vom vizita astăzi academia navală din Odesa în care aliaţii NATO furnizează susţinere în consolidarea şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei navale", a declarat Jens Stoltenberg, subliniiind că NATO condamnă acţiunile agresive ale Rusiei în regiunea Mării Negre.
Jens Stoltenberg a evidenţiat şi susţinerea pe care Alianţa Nord-Atlantică o acordă reformelor ambiţioase ale Ucrainei, inclusiv în domeniul apărării şi securităţii. Toţi aliaţii din cadrul NATO sunt uniţi în susţinerea suveranităţii Ucrainei şi integrităţii teritoriale a acestei ţări. „Vizita de astăzi transmite mesajul clar că NATO este solidară cu Ucraina", a subliniat Stoltenberg, conform site-ului NATO.
Secretarul general NATO a îndemnat Rusia să retragă în totalitate trupele de pe teritoriul Ucrainei. „Alianţa Nord-Atlantică a transmis foarte clar că Rusia are o responsabilitate particulară în aplicarea Acordului Minsk şi că trebuie să retragă toate trupele din estul Ucrainei şi să înceteze destabilizarea", a declarat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă.
Szijjarto: Ungaria s-a opus unei declaraţii NATO privind Ucraina
Ungaria s-a opus adoptării unei declaraţii comune a ambasadorilor statelor membre ale NATO cu privire la Ucraina întrucât documentul nu obliga această ţară să reintroducă drepturile de care fusese privată minoritatea maghiară, a anunţat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, în cadrul Forumului Eurasia de la Budapesta.
Szijjarto a spus că ţara sa nu este pregătită să sacrifice interesele unui număr de 150.000 de etnici maghiari din vestul Ucrainei de dragul unor considerente geopolitice.
Budapesta a prezentat mai multe propuneri de amendamente la declaraţia potrivit căreia Ucraina trebuie să-şi respecte obligaţiile faţă de minorităţi în conformitate cu dreptul internaţional, iar câteva propuneri s-au bazat pe principiile Consiliului Europei şi ale ONU.
''Întrucât aceste propuneri au fost respinse, noi nu am avut altă variantă decât aceea de a vota contra declaraţiei'', a precizat şeful diplomaţiei ungare.
Privarea de drepturi a unei minorităţi ce aparţine unuia dintre statele membre ale NATO ar fi meritat cel puţin să fie menţionată într-un asemenea document, a subliniat Peter Szijjarto, care a adăugat că declaraţia trebuie să includă o clauză privind restabilirea drepturilor respective.
Relaţiile dintre Budapesta şi Kiev s-au tensionat mai ales în ultimii doi ani, după ce parlamentul ucrainean a adoptat o nouă lege a educaţiei. Votată la începutul lunii septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele de la acea vreme, Petro Poroşenko, noua lege a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei.
Conform actului normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.