Merkel la Moscova și Kiev în presa internațională
Un subiect important în presa de astăzi este scurta vizită a Angelei Merkel la Moscova și Kiev, în weekend, ca un punct final al carierei ei politice.
Un adio foarte nuanțat din partea lui Merkel pentru Putin, constată Le Monde în numărul datat de astăzi, 23 august. Săptămânalul britanic The Economist, considerat de mulți cea mai influentă publicație din lume, are un titlu similar cu cel din Le Monde: Merkel îi transmite lui Putin un adio lipsit de orice iluzie.
Tot la Londra, un alt săptămânal, cel mai vechi săptămânal duminical din lume (apare fără întrerupere din 1791), The Observer, anunță că Marea Britanie a impus sancțiuni unui număr de șapte oficiali ruși, considerați a fi membri importanți în FSB, serviciile secrete succesoare ale KGB-ului și care, practic, se află la putere în Rusia prin intermediul lui Putin. Cei șapte sunt considerați la Londra a fi cei care au pregătit și executat otrăvirea dizidentului Aleksei Navalnîi, actualmente la închisoare.
Este vorba de înghețarea eventualelor conturi ale acelora în bănci britanice, măsură însoțită de o interdicție de călătorie.
The Economist amintește entuziasmul primilor ani ai lui Putin (la putere din 2000) și ai lui Merkel (cancelară din 2005), când s-a crezut că prin intermediul Germaniei relațiile Rusiei cu Europa vor relua turnura optimistă a anilor 1990 ai lui Elțîn.
În Ucraina, Angela Merkel a încercat să liniștească în legătură cu gazul rusesc. Cu toate astea, deșei cancelara germane a încrcat, pe un ton “căldicel”, cum ar fi spus Dostoievki, să liniștească Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a denunțat ieri gazoductul ruso-german Nord Stream 2, “primejdioasă armă geopolitică a Kremlinului”, cum o rezumă Kyiv Post. “Germania va sprijini introducerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, dacă Moscova va încerca să folosească Nord Stream 2 ca pe o armă”, a insistat Merkel în conferința sa de presă cu Volodimir Zelenski la Kiev. “Vizita de adio a lui Merkel la Kiev n-a adus nici o garanție de securitate, pe când Nord Stream 2 e aproape terminat”, scrie presa ucraineană.
Intr-adevăr, acest gazoduct care va aduce gazul direct din Rusia în Germania, ocolind dinadins Ucraina, țările baltice și Polonia, e pe cale de a intra în funcțiune. Șeful consorțiului care îl administrează nu e altul decât inițiatorul proiectului, fostul cancelar german Gerhard Schröder care, după ce și-a terminat mandatul, a fost cooptat de Putin... în consiliul de conducere al gigantului rusesc Gazprom.
La Kiev, Merkel propune un nou summit pentru estul Ucrainei
Aflată la Kiev, cancelara germană Angela Merkel a venit cu o propunere surpriză: organizarea unui nou summit despre criza din estul Ucrainei, și asta încă înainte ca mandatul ei să se încheie, imediat după alegerile generale din Germania, de luna viitoare.
Cum Merkel a sosit la Kiev după o întâlnire vineri, la Moscova, cu președintele rus Vladimir Putin, se speculează - în presa germană - că inițiativa ar fi deja coordonată cu Kremlinul.
Ar fi vorba de un summit al așa-numitului „Grup de la Minsk” din care fac parte Ucraina și Rusia, Germania și Franța fiind pe rolul de mediatori.
Tot la Kiev, Merkel a declarat că gazul natural nu ar trebui să fie folosit niciodată ca armă geopolitică și a susținut extinderea unui acord de parteneriat energetic cu Ucraina după 2024.
Germania a promis deja Ucrainei că nu va avea de pierdut de pe urma reducerii tranzitului de gaze rusești, urmând ca aceste venituri să fie asigurate și după 2024, anul când expiră actualul acord ruso-ucrainean privind tranzitul și taxele plătite de Rusia.
Angela Merkel i-a cerut lui Vladimir Putin să-l elibereze pe Alexei Navalnîi
Aceasta înseamnă îndeplinirea promisiunilor făcute Statele Unite că Rusia nu va folosi energia ca armă împotriva Ucrainei (care va pierde miliarde anual pe măsură ce volumul de gaz își va schimba ruta).
Vineri, la Moscova, Merkel și președintele rus Vladimir Putin nu au ajuns însă la o înțelegere care să prelungească acordul ruso-ucrainean privind tranzitul gazelor rusești prin conductele din Ucraina și după 2024, când expiră acordul în vigoare. „Suntem pregătiți să tranzităm gaz prin Ucraina după 2024. Dar trebuie să înțelegem despre câți ani este vorba și despre ce volum de gaze” a spus Putin.
Merkel a fost criticată pentru faptul că a sprijinit mereu proiectul gazoductului Nord Stream și după aceea Nord Stream 2, care se încheie în câteva zile. Statele Unite dar și alte democrații occidentale avertizează că acest proiect mărește dependența Europei de gazul rusesc, privând totodată Ucraina de importante venituri din taxele pe tranzitul gazului rusesc prin sistemul vechi de conducte terestre din perioada sovietică.
Senatorul american Robert Menendez și parlamentari europeni critică din nou proiectul Nord Stream 2
Luni, 23 august, la Kiev va avea loc un așa-numit summit pentru Crimeea, la care vor participa mai mulți lideri europeni, între care președinta R. Moldova, Maia Sandu, dar nu și cancelara Germaniei.
30 de ani de la puciul împotriva lui Gorbaciov
Patrușev pune la îndoială angajamentul SUA în Ucraina după retragerea din Afganistan
Se comemorează în Rusia împlinirea a exact 30 de ani de la puciul împotriva lui Gorbaciov din 19 august 1991. Puciul în sine a eșuat, însă consecințele lui aveau să ducă direct la prăbușirea și dezmembrarea Uniunii Sovietice.
Fără a compara direct cu eșecul serviciilor de informații în cazul Afganistanului, The Guardian, la Londra, amintește că nimeni atunci, în 1991, nu prevăzuse că așa ceva putea să se întâmple, nimeni dintre așa-numiții kremlinologi, “experții” occidentali care aveau ca specialitate descifrarea, de pildă, a semnificației așezării, la tribuna oficială din Piața Roșie din Moscova, în timpul marilor defilări militare, a cutărui sau cutărui oficial sau general.
Scrie The Guardian: „Implozia unei supraputeri construite pentru a împlini profețiile marxiste ar fi trebuit să servească de avertisment împotriva celor care pretind că știu cum evoluează istoria. Dar o idee la modă a devenit dominantă în Occident, anume că democrația liberală ar fi punctul terminus al ideologiilor.
Dar aceste trei decenii nu au îmbunătățit situația. Spiritul democratic slobozit din sticlă în 1991 nu s-a arătat ireversibil. Vladimir Putin l-a vârât la loc în lampa din care ieșise. Putin a descris destrămarea URSS-ului ca pe “cea mai mare catastrofă politică a sec. XX”, o afirmație care ar trebui să fie ridicolă chiar și în Rusia, când rezultatul a fost o serie de războaie, însă afirmația e convingătoare pentru oameni a căror identitate și mândrie fuzionaseră cu instituțiile și geografia URSS-ului.”
La rândul său, Mihail Gorbaciov, cel pe care puciștii nu au reușit atunci să-l răstoarne, a spus că «lecțiile puciului din august 1991 „rămân importante” pentru Rusia».
Presa rusă scrie însă prea puțin despre acest episod care nu mai are astăzi mare sens pentru noile generații sau pentru problemele actualității.
La capitolul geopolitic, Izvestia rezumă o analiză a șefului Consiliului Național de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, care spune că „scenariul afgan s-ar putea repeta în Ucraina”. Patrușev estimează că guvernele din țări foste sovietice, ieșite din marile schimbări de acum 30 de ani, precum Georgia și Ucraina, și-au pus întreaga politică și strategia pe protecția SUA, a NATO și UE, dar dezastrul afgan, unde guvernul pro-occidental s-a regăsit fără sprijinul cu care fusese obișnuit, ar trebui să le dea de gândit.
Angela Merkel se va afla vineri la Moscova, unde se va întâlni cu Vladimir Putin. Ei vor discuta criza din Afganistan și situația din Ucraina. Duminică, Merkel va fi la Kiev pentru discuții cu Volodimir Zelenski, care, așa cum s-a anunțat, îi va conferi “Ordinul Libertății”, cea mai mare distincție ucraineană.
Anatoli Stepanov, fotograf în Donbas
“Nu moartea e de temut, cât mai ales gândul morții.”
Anatoli Stepanov este fotograf de război, iar el merge deseori cu trupele pe frontul din Donbas. Cunoaște toate stările umane pe linia frontului,
Intr-un reportaj pentru Europa Liberă (Radio Svoboda), el se destăinuie fără a căuta să-și exagereze bravura.
El fotografiază pe front din 2014, anul anexării Crimeei si a începutului luptelor, stârnite de Rusia, în Donețk si Luhansk.
