„Putin, ideologul extremei drepte europene” și posibila invadare a Ucrainei
În Italia, La Repubblica a avut în weekend un editorial despre felul în care Vladimir Putin dezbină Europa. Putin neagă însă că s-ar afla, așa cum e acuzat, în spatele tentativei de a destabiliza Polonia (și Europa) prin trimiterea a mii de refugiați sirieni, irakieni și afgani peste granița bielorusă.
Kommersant, la Moscova, consideră însă că această criză a refugiaților va da o nouă lovitură relațiilor Europei cu Rusia. Intenția Kremlinului, continuă La Repubblica, pare să fie de a genera crize paralele: pe de o parte întreținerea riscului unei invazii militare în Ucraina împotriva unui guvern care dorește relații mai strânse cu Bruxelles-ul, pe de altă parte amenințarea unei invazii de refugiați în Polonia.
Am mai scris despre cum Kremlinul finanțează simultan, cel puțin parțial, partidele extremiste și anti-UE din întreaga Europă, în Franța, Italia, Germania și Austria. Tot așa, fostul premier independentist al guvernului Scoției, Alex Salmond, are un talk-show săptămânal pe canalul TV Russia Today.
Am mai scris recent și despre discursul obsesiv al dreptei în legătură cu presupusul “declin al Occidentului”. El Pais, în Spania, are un editorial în care cotidianul stângii intelectuale spaniole vorbește despre un „război hibrid” al Rusiei împotriva Europei, potrivit discursului pronunțat de Putin în luna octombrie, la Soci. Putin a spus atunci că liberalismul politic este cauza decadenței continentului european. El a descris o lume în care “băiețeilor li se spune de la o vârstă fragedă că pot deveni fetițe”, un univers “ros de cancerul culturii cancel” și “zombificat” de obsesia cu drepturile omului. “Lași”, “egoiști”, “incapabili să se sacrifice pentru patrie”, europenii arată că și-au uitat originile.
El Pais analizează, de asemenea, felul în care discursul lui Putin îl stimulează pe cel al extremei drepte din întreaga Europă, începând cu premierul Poloniei Mateusz Morawiecki. Ungaria și Polonia, în primul rând, ascultă acest discurs care vrea ca “lumea să fie mai mult hobbesiană decât kantiană”.
Miniștrii de externe ai UE se reunesc astăzi la Bruxelles pentru a discuta noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk (anticipate într-o analiză pe site-ul Politico), dar ei se vor întâlni și cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba, mai ales după ce săptămâna trecută oficiali SUA au avertizat că Rusia ar putea din nou să invadeze Ucraina.
Guvernul ucrainean vede o paralelă între situația de acum și cea din 2014, când Rusia a invadat Crimeea. Cum a spus-o Kuleba: „Și atunci, în 2014, părea de neimaginat că Rusia ar putea ocupa o parte din teritoriul ucrainean, dar e ceea ce s-a întâmplat în Crimeea.”
Masând trupe la granița cu Ucraina și permițând trimiterea a mii de migranți peste granița bielorusă în Polonia, încheie El Pais, Putin s-a arătat iarăși, în doar câteva săptămâni, ca fiind marele păpușar al unei duble crize în Europa de Est, având ca scop evident destabilizarea întregii Uniuni Europene, dar punând în același timp presiune pe NATO.
Lichidarea brutală a ziarului „Kyiv Post”
Acesta este titlul prin care Le Monde, tot în numărul său de astăzi, datat 11 noiembrie, încearcă să explice închiderea brutală a săptămânalului de limbă engleză Kiev Post (care de mai mulți ani își modificase numele după moda anglo-saxonă în Kyiv Post).
Acest ziar bazat la Kiev, cu un site în limba engleză dintre cele mai citite de toți expatriații și mediile de afaceri în Europa de est și spațiul ex-sovietic, a fost ieri suspendat pe neașteptate de propriul său proprietar. Citit de toate ambasadele de la Kiev, de toți străinii și toate ONG-urile, Kyiv Post era cunoscut pentru independența sa editorială și politică și pentru tendința sa pro-occidentală.
Proprietarul era, începând din 2018, un multi-milionar sirian, Adnan Kivan. Cei 50 de ziariști au aflat că sunt dați afară, cu efect imediat, în dimineața zilei de ieri.
Cum o scrie Le Monde, mulți la Kiev văd în închiderea publicației mâna președintelui Volodimir Zelenski, care pare a suporta din ce în ce mai puțin criticile, de orice fel. În ultimul clasament al presei mondiale, pe anul 2021, stabilit de Reporteri fără Frontiere, Ucraina se plasează pe locul 97 din 180 analizate, după Moldova (pe locul 89, precizează Le Monde), dar cu mult înaintea Rusiei, care este jos de tot, pe locul 150.
Noua lege „anti-oligarhi”: Poroșenko obligat să vândă două posturi TV
Fostul președinte Petro Poroșenko a declarat că a vândut două posturi de televiziune actualilor și foștilor angajați pentru a se conforma unei noi legi controversate care vizează cei mai bogați indivizi ai națiunii, așa-numita „lege anti-oligarhi”.
Poroșenko, un miliardar care a ocupat funcția de președinte din 2014 până în 2019, a declarat într-o postare video că a fost „forțat” să vândă canalele pentru a se conforma acestei noi legi anti-oligarh.
De asemenea, el l-a acuzat pe succesorul său, președintele Volodimir Zelenski, că încearcă să limiteze libertatea de exprimare.
„Motivul principal pentru care au venit cu așa-numita „lege a oligarhilor”... este ca [biroul președintelui] să preia controlul deplin asupra presei”, a spus Poroșenko, care este considerat un posibil candidat în alegerile prezidențiale din 2024.
Analiști ucraineni spun că magnații își folosesc activele media -- care în multe cazuri sunt în pierdere -- pentru a ataca adversarii și pentru a-și urmări propria afacere și agenda politică. Președintele Volodimir Zelenski a semnat pe 5 noiembrie așa-numita „lege anti-oligarhi” care oferă o definiție pentru un oligarh bazată pe mai multe criterii, inclusiv avere de zeci de milioane de dolari, control monopolist asupra unei industrii, posesia de active media și activitate politică.
O structură guvernamentală condusă de Zelenski va stabili cine intră sub incidența acestei legi noi, care le interzice oligarhilor să mai finanțeze partide sau să participe la marile privatizări.
„Nu poate exista altă opțiune decât demontarea sistemului oligarhic. Fără aceasta, este pur și simplu imposibil să depășim sărăcia din Ucraina și să ne alăturăm pe deplin comunității europene", a spus președintele ucrainean după promulgarea legii.
Protest la Kiev față de restricții și obligativitatea vaccinării
Peste o mie de oameni au protestat în centrul Kievului față de restricțiile dure din Ucraina, menite să reducă răspândirea maladiei COVID-19. Ucraina a raportat recent un număr record de infectări și decese, iar autoritățile au pus în aplicare noi restricții, obligând să se vaccineze anumite categorii de angajați.
Protestatarii s-au adunat în apropierea Parlamentului, blocând circulația, și au purtat pancarte cu inscripții „Vaccinarea ucide”, „Nu pașaportului COVID” sau „Spune nu genocidului COVID”. Manifestația a decurs pașnic și a fost supravegheată de un număr mare de polițiști.
Pe 2 noiembrie, Ucraina a înregistrat peste 23 de mii de cazuri noi de COVID și 720 de decese. Numai 17% din ucraineni și-au administrat până acum două doze de ser anti-covid din cele patru disponibile - Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Sinovac.
Din 8 noiembrie, guvernul de la Kiev a obligat unele categorii de bugetari să se vaccineze sau, în caz contrar, le va suspenda salariile.