Linkuri accesibilitate

Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019
Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019

Criza din Ucraina. Live Blog (Dan Alexe)

Ucraina văzută de la Bruxelles.

16:46 15.11.2021

NATO avertizează Rusia cu privire la orice acţiune agresivă la frontiera cu Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat luni Rusia cu privire la orice nouă ''acţiune agresivă'' la frontiera cu Ucraina, unde în ultimele zile au fost observate mişcări ''importante şi neobişnuite'' de trupe ruseşti.


Subliniind că important acum este ca situaţia să nu degenereze, Stoltenberg i-a cerut Rusiei să dea dovadă de transparenţă cu privire la activităţile sale militare, să reducă tensiunile şi să prevină o escaladare.

"Trebuie să fim lucizi, trebuie să fim realişti cu privire la provocările cu care ne confruntăm. Şi ceea ce vedem astăzi este o consolidare importantă de capacităţi militare ruseşti", a afirmat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, la Bruxelles.

El a spus că nu doreşte să speculeze în legătură cu intenţiile Rusiei, dar a remarcat: "Vedem o concentrare neobişnuită de trupe şi ştim că Rusia a fost dispusă să utilizeze aceste tipuri de capacităţi militare înainte pentru a desfăşura acţiuni agresive împotriva Ucrainei".

Concentrarea de militari ruşi la frontieră - al căror număr Ucraina îl estima la 100.000 săptămâna trecută - este foarte periculoasă, a spus Jens Stoltenberg, deoarece reduce timpul de avertizare în cazul în care Rusia decide să "desfăşoare o acţiune militară agresiva împotriva Ucrainei".

"Orice nouă provocare sau acţiune agresivă din partea Rusiei ar fi extrem de îngrijorătoare. Lansăm un apel Rusiei să manifeste transparenţă cu privire la activităţile sale militare", a reiterat şeful NATO.

SUA, Uniunea Europeană şi Franţa şi-au exprimat deja zilele trecute îngrijorarea faţă de această desfăşurare de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina. Germania a lansat luni Moscovei un apel la "reţinere".

"Trebuie să împiedicăm o escaladare militară", a declarat la Berlin un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe, cerând Rusiei "să dea dovadă de reţinere" şi "să revină la masa negocierilor".

"Ceea ce vedem în prezent de-a lungul frontierei nu este o consolidare pur militară, căci Rusia a masat deja capacităţi militare la graniţele noastre în primăvară şi nu le-au retras cu adevărat de atunci", a afirmat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.

"Ceea ce vedem acum este o situaţie care se deteriorează şi în care Rusia demonstrează că poate activa rapid trupele şi echipamentele deja comasate şi că toate opţiunile, inclusiv militare, sunt pe masa liderilor ruşi", a afirmat şeful diplomaţiei ucrainene la sediul NATO din Bruxelles.

Alianţa Nord-Atlantică "monitorizează îndeaproape" situaţia, a dat asigurări Jens Stoltenberg, care a reafirmat că aliaţii consideră drept "ilegală" anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. Toate ţările membre NATO "condamnă cu o singură voce comportamentul Rusiei", a adăugat el.

O sursă NATO invitată să descrie modul în care Rusia îşi desfăşoară forţele la frontiera cu Ucraina a declarat: "Echipamente mari precum tancuri, artilerie autopropulsată şi vehicule de luptă ale infanteriei sunt transferate noaptea pentru a evita ca pe reţelele de socializare să apară imagini elocvente, aşa cum s-a întâmplat în timpul comasării de capacităţi militare ruseşti în primăvară".

16:43 15.11.2021

Kremlinul neagă că ar încerca să deturneze atenţia de la Ucraina prin criza migranţilor

Dmitri Peskov
Dmitri Peskov

A arunca întreaga responsabilitate asupra preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, asupra părţii belaruse, este absolut greşit, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Oficialitatea rusă a criticat Uniunea Europeană că "face abstracţie de idealurile europene ale umanismului" în timp ce mii de migranţi sunt blocaţi în corturi improvizate la frontiera Belarusului cu Polonia.


Totodată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a respins afirmaţiile secretarului de stat american Antony Blinken conform cărora această criză a migranţilor la graniţa dintre Belarus şi Polonia urmăreşte să distragă atenţia de la concentrarea trupelor ruse în apropierea Ucrainei, relatează EFE.

Blinken a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că acţiunile preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko "caută să ameninţe securitatea, să semene dezbinare şi să distragă atenţia de la activităţile Rusiei la frontiera cu Ucraina".

"Considerăm că această afirmaţie este incorectă şi că reprezintă o interpretare greşită a situaţiei cu privire la criza migranţilor de la frontiera dintre Belarus şi Polonia", a declarat Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Reprezentantul Kremlinului a insistat că afirmaţiile lui Blinken sunt total eronate şi că Rusia le respinge, repetând o declaraţie anterioară a preşedintelui rus Vladimir Putin, care a susţinut că Moscova nu este implicată în afluxul de migranţi de la graniţa belaruso-poloneză.

Săptămâna trecută, Blinken şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la activitatea militară "neobişnuită" a Rusiei la graniţa cu Ucraina, menţionând totuşi că intenţia Moscovei încă nu este "clară".

Şeful diplomaţiei americane a avertizat Rusia că va face o "greşeală gravă dacă va încerca să repete" ceea ce s-a întâmplat în 2014, referindu-se la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi orchestrarea ostilităţilor din Donbas.

Moscova, la rândul ei, a afirmat că toate mutările de trupe au loc în interiorul graniţelor sale şi că aceasta nu ameninţă pe nimeni.

În acelaşi timp, Peskov a anunţat luni că Rusia nu intenţionează să reorienteze fluxul de gaze naturale din Belarus în alte conducte, în pofida ameninţării lui Lukaşenko de a întrerupe tranzitul spre Europa pe fondul crizei migranţilor la frontierele sale de vest, conform Reuters.

Preşedintele bielorus a avertizat săptămâna trecută cu privire la eventuale represalii împotriva oricăror noi sancţiuni din partea UE din cauza crizei migranţilor blocaţi în prezent la graniţa dintre Belarus şi state membre ale Uniunii Europene, inclusiv sistarea fluxului de gaze prin conducta Yamal-Europa care traversează ţara sa.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat sâmbătă că o astfel de decizie riscă să afecteze legăturile dintre Minsk şi Moscova, aliatul său cheie, adăugând că va discuta cu Lukaşenko pe această temă.

Autorităţile poloneze au informat luni cu privire la 118 noi tentative de trecere ilegală a graniţei de stat de către migranţi dinspre Belarus şi expulzarea a 39 de persoane, denunţând planurile "serviciilor belaruse" de a provoca un asalt masiv al frontierei.

Într-un interviu difuzat de televiziunea poloneză luni, subsecretarul de stat în Ministerul polonez de Externe, Pawel Jablonski, a spus că autorităţile de la Varşovia "se aşteaptă la o creştere a numărului de migranţi concentraţi" în zonă şi că numărul acestora ar putea să ajungă "la 20.000".

Jablonski a anunţat că guvernul său va aplica noi sancţiuni împotriva regimului preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, subliniind că este "posibilă" închiderea completă a graniţei cu Belarus.

08:30 15.11.2021

„Putin, ideologul extremei drepte europene” și posibila invadare a Ucrainei

Un om purtând o cruce peste un tricou cu portretul lui Putin manifestează în favoarea Kremlinului, în Tiergarten, în Berlin, cu ocazia comemorării victoriei asupra nazismului în al Doilea Război Mondial, 9 mai 2017.
Un om purtând o cruce peste un tricou cu portretul lui Putin manifestează în favoarea Kremlinului, în Tiergarten, în Berlin, cu ocazia comemorării victoriei asupra nazismului în al Doilea Război Mondial, 9 mai 2017.

În Italia, La Repubblica a avut în weekend un editorial despre felul în care Vladimir Putin dezbină Europa. Putin neagă însă că s-ar afla, așa cum e acuzat, în spatele tentativei de a destabiliza Polonia (și Europa) prin trimiterea a mii de refugiați sirieni, irakieni și afgani peste granița bielorusă.

Kommersant, la Moscova, consideră însă că această criză a refugiaților va da o nouă lovitură relațiilor Europei cu Rusia. Intenția Kremlinului, continuă La Repubblica, pare să fie de a genera crize paralele: pe de o parte întreținerea riscului unei invazii militare în Ucraina împotriva unui guvern care dorește relații mai strânse cu Bruxelles-ul, pe de altă parte amenințarea unei invazii de refugiați în Polonia.

Am mai scris despre cum Kremlinul finanțează simultan, cel puțin parțial, partidele extremiste și anti-UE din întreaga Europă, în Franța, Italia, Germania și Austria. Tot așa, fostul premier independentist al guvernului Scoției, Alex Salmond, are un talk-show săptămânal pe canalul TV Russia Today.

Am mai scris recent și despre discursul obsesiv al dreptei în legătură cu presupusul “declin al Occidentului”. El Pais, în Spania, are un editorial în care cotidianul stângii intelectuale spaniole vorbește despre un „război hibrid” al Rusiei împotriva Europei, potrivit discursului pronunțat de Putin în luna octombrie, la Soci. Putin a spus atunci că liberalismul politic este cauza decadenței continentului european. El a descris o lume în care “băiețeilor li se spune de la o vârstă fragedă că pot deveni fetițe”, un univers “ros de cancerul culturii cancel” și “zombificat” de obsesia cu drepturile omului. “Lași”, “egoiști”, “incapabili să se sacrifice pentru patrie”, europenii arată că și-au uitat originile.

El Pais analizează, de asemenea, felul în care discursul lui Putin îl stimulează pe cel al extremei drepte din întreaga Europă, începând cu premierul Poloniei Mateusz Morawiecki. Ungaria și Polonia, în primul rând, ascultă acest discurs care vrea ca “lumea să fie mai mult hobbesiană decât kantiană”.

Miniștrii de externe ai UE se reunesc astăzi la Bruxelles pentru a discuta noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk (anticipate într-o analiză pe site-ul Politico), dar ei se vor întâlni și cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba, mai ales după ce săptămâna trecută oficiali SUA au avertizat că Rusia ar putea din nou să invadeze Ucraina.

Guvernul ucrainean vede o paralelă între situația de acum și cea din 2014, când Rusia a invadat Crimeea. Cum a spus-o Kuleba: „Și atunci, în 2014, părea de neimaginat că Rusia ar putea ocupa o parte din teritoriul ucrainean, dar e ceea ce s-a întâmplat în Crimeea.”

Masând trupe la granița cu Ucraina și permițând trimiterea a mii de migranți peste granița bielorusă în Polonia, încheie El Pais, Putin s-a arătat iarăși, în doar câteva săptămâni, ca fiind marele păpușar al unei duble crize în Europa de Est, având ca scop evident destabilizarea întregii Uniuni Europene, dar punând în același timp presiune pe NATO.

01:53 11.11.2021

Lichidarea brutală a ziarului „Kyiv Post”

Kyiv Post
Kyiv Post

Acesta este titlul prin care Le Monde, tot în numărul său de astăzi, datat 11 noiembrie, încearcă să explice închiderea brutală a săptămânalului de limbă engleză Kiev Post (care de mai mulți ani își modificase numele după moda anglo-saxonă în Kyiv Post).

Acest ziar bazat la Kiev, cu un site în limba engleză dintre cele mai citite de toți expatriații și mediile de afaceri în Europa de est și spațiul ex-sovietic, a fost ieri suspendat pe neașteptate de propriul său proprietar. Citit de toate ambasadele de la Kiev, de toți străinii și toate ONG-urile, Kyiv Post era cunoscut pentru independența sa editorială și politică și pentru tendința sa pro-occidentală.

Proprietarul era, începând din 2018, un multi-milionar sirian, Adnan Kivan. Cei 50 de ziariști au aflat că sunt dați afară, cu efect imediat, în dimineața zilei de ieri.

Cum o scrie Le Monde, mulți la Kiev văd în închiderea publicației mâna președintelui Volodimir Zelenski, care pare a suporta din ce în ce mai puțin criticile, de orice fel. În ultimul clasament al presei mondiale, pe anul 2021, stabilit de Reporteri fără Frontiere, Ucraina se plasează pe locul 97 din 180 analizate, după Moldova (pe locul 89, precizează Le Monde), dar cu mult înaintea Rusiei, care este jos de tot, pe locul 150.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG