Biden și NATO nu cred în retragerea forțelor ruse
Vorbind marți seara în fața presei, la Washington, Joe Biden s-a arătat sceptic față de anunțul Moscovei că ar începe să retragă trupe de la frontierele Ucraine și, cum o rezumă CNN, Biden a menținut aceeași poziție a SUA de până acum, dând asigurări că nimic nu se va schimba câtă vreme retragerea rusă nu este temeinic verificată.
Biden a insistat (textul discursului este aici) că “dorește să dea toate șansele negocierilor diplomatice”, dar, cum o subliniază principalul cotidian al capitalei SUA, Washington Post, el a repetat că Rusia are acum 150.000 de militari la frontierele Ucrainei și în Crimeea și că o invazie rămâne oricând posibilă, așa încât nu există pe moment nici un motiv ca SUA și NATO să-și schimbe poziția.
The Times, la Londra, a vorbit cu experți militari care confirmă că nu există deocamdată niciun semn că Rusia ar retrage, sau că s-ar pregăti să retragă, trupe de la granița Ucrainei.
NATO, de asemenea, primește cu mare prudență anunțul lui Putin, scrie la Bruxelles Le Soir. Titlu identic în Süddeutsche Zeitung, la München: «NATO reacționează cu rezerve la anunțul lui Putin», anunț însoțit de proteste în legătură cu poziția unanimă a occidentalilor în a acuza Moscova de intenția de a invada Ucraina.
„Remarcile de marți ale lui Putin în legătură cu o posibilă retragere fac parte dintr-un șir recent de mesaje contradictorii venite de la Kremlin care îi lasă pe liderii occidentali nesiguri de intențiile Rusiei”, comentează și Wall Street Journal.
Tot în SUA, influentul site Vox Media explică gluma răsuflată (“it fell flat”) a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski — un fost actor ajuns să spună bancuri îndoielnice — care a spus că războiul o să înceapă azi, miercuri 16 februarie, “dacă nu cumva a început ieri”. Cum o scrie și NBC, purtătorul de cuvânt al lui Zelenski a fost apoi nevoit să explice că președintele se voia sarcastic, în fața atâtor predicții alarmiste ale Casandrelor occidentale. Un fel de a cobi în glumă pentru a preveni.
Deputații ruși îi cer lui Putin să recunoască independența "republicilor" din Donbas
Duma de Stat a Rusiei a votat o rezoluție prin care îi cere lui Putin să recunoască independența autoproclamatelor "republici populare" Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, controlate de separatiștii sprijiniți de Kremlin. Ședința Dumei a fost transmisă în direct.
Documentul propus de Partidul Comuniștilor a fost susținut de 351 de deputați, 16 au votat împotrivă și unul s-a abținut.
Pe agenda Dumei a existat și o propunere similară a partidului puterii „Rusia Unită”, care prevedea inițierea unor consultări cu ministerul rus de Externe înainte de a expedia un apel către Kremlin. Proiectul însă a întrunit doar 310 voturi în favoarea sa. Prin urmare, Duma a decis să expedieze „imediat” un apel către președintele Vladimir Putin pentru recunoașterea republicilor autoproclamate din estul Ucrainei.
În textul apelului se afirmă că autoritățile ucrainene „au devenit intolerante” față de particularitățile de trai „istorice” „și față de voința și religia” locuitorilor din regiunile Luhansk și Donețk din estul Ucrainei.
Documentul a fost înaintat Dumei de Stat în contextul agravării fără precedent a situației de la granița dintre Rusia și Ucraina, după acumularea a circa 130 de mii de militari ruși în apropierea frontierei ucrainene și desfășurarea de către Rusia a unor manevre militare de amploare în Belarus.
Președintele camerei inferioare a parlamentului rus, Veaceslav Volodin, a declarat anterior că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar ignora acordurile de la Minsk și că NATO vrea să „ocupe Ucraina”. În cuvintele sale, Moscova ar trebui să caute o modalitate de a-și proteja „cetățenii și compatrioții” din regiunile separatiste din estul Ucrainei, sprijinite de Kremlin de la începutul conflictului din 2014.
Ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a declarat că, în cazul în care va recunoaște independența celor două entități separatiste, Rusia va ieși de facto și de jure din acordurile de la Minsk privind reglementarea pașnică a conflictului din Donbas, transmite RBK Ukraina.
La rândul său, citat de Novaia Gazeta cancelarul german Olaf Scholz, la conferința de presă pe care a ținut-o ieri la Kremlin, împreună cu Vladimir Putin, ocazie cu care Scholz a spus că recunoașterea regiunilor separatiste din Ucraina ar echivala cu “o catastrofă politică”.
România ridică nivelul de alertă și repatriază personal din Ucraina
România se alătură zecilor de țări care au emis avertismente cu privire la situația de securitate tot mai gravă din Ucraina, în urma informațiilor prezentate de SUA privind o eventuală invazie a Rusiei în această țară.
Ministerului Afacerilor Externe a anunțat sâmbătă că a ridicat nivelul de alertă cu privire la Ucraina („Manifestați atenție deosebită”) și că a luat decizia de a retrage personalul diplomatic și consular neesențial de la Ambasada din Kiev și din oficiile consulare.
Totodată, MAE recomandă „ferm” evitarea deplasărilor în Crimeea și în regiunile Doneţk și Lugansk, precum și în zona de frontieră a Ucrainei cu Federația Rusă și Belarus, reamintind că „situația de securitate se menține tensionată și fluidă”.
Mai multe națiuni și-au îndemnat cetățenii să părăsească Ucraina pe fondul avertismentelor din partea puterilor occidentale că Moscova ar putea fi pe punctul de să-și invadeze vecinul din vest.
Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Germania se numără printre țările care le-au spus cetățenilor lor să plece. Pe de altă parte Australia a anunțat pe 13 februarie că își suspendă operațiunile la ambasada sa din Kiev.
Convorbire telefonică Nicu Popescu și Dmitro Kuleba despre tensiunile cu Rusia
Rusia continuă să nege că ar avea intenția să atace Ucraina, deși a trimis, potrivit estimărilor occidentale, peste 100 000 de militari în apropierea graniței cu țara vecină. Totodată, Putin a trimis în Belarus în jur de 30.000 de militari pentru manevre comune cu armata belarusă, care au loc în apropiere de granița cu Ucraina.
Mai multe țări și-au rechemat personalul ambasadelor și și-au sfătuit să părăsească Ucraina. Președintele american Joe Biden a cerut cetățenilor americani rămași în Ucraina să părăsească țara imediat din cauza pericolului crescând pe care îl reprezintă trupele ruse, desfășurate la granița cu Ucraina.
O operațiune militară de amploare a Rusiei împotriva Ucrainei ar putea începe „în orice zi”, chiar înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă, a declarat și consilierul pentru securitate națională a Casei Albe, Jake Sullivan, pe 11 februarie, îndemnând cetățenii americani să părăsească Ucraina în 48 de ore.
Într-o declarație făcută Europei Libere la sfârșitul acestei săptămâni, după ședința comună a guvernelor României și R. Moldova la Chișinău, Nicu Popescu și-a reafirmat speranța că actualele tensiuni din regiune „vor fi soluționate prin metode pașnice, prin metoda dialogului, în baza respectului suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor din regiune, evident și a Ucrainei, evident și a R. Moldova. Evident că suntem foarte îngrijorați, dar sperăm că această fază de tensiuni va fi depășită.” Nicu Popescu a asigurat că R. Moldova este pregătită pentru „orice scenarii, negative sau pozitive” legate de situația tensionată de la granița ruso-ucraineană.