UE prelungeşte sancțiunile impuse Rusiei
UE a prelungit joi cu şase luni sancţiunile individuale împotriva unor cetăţeni şi companii din Rusia, pentru acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.
Alte măsuri ale UE aflate în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina includ: sancţiuni economice vizând anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 ianuarie 2018; măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2018.
Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, ca urmare a unui referendum, o manevră criticată dur de Occident. Potrivit ONU, peste 6.500 de persoane au fost ucise în Ucraina de la începutul conflictului armat.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a anunţat că nu renunţă la iniţiativa de a recupera Crimeea, considerată "o parte integrantă a Ucrainei". Uniunea Europeană a impus sancţiuni Rusiei, în sectoarele apărării, energiei şi economiei, după anexarea regiunii ucrainene.
România și alte trei țări UE cer Ucrainei să asigure protecția minorităţilor
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, și omologii săi din Bulgaria, Ekaterina Zakharieva, Grecia, Nikos Kotzias, și din Ungaria, Peter Szijjarto, au transmis șefului diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, și Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Lamberto Zannier, o scrisoare comună prin care au exprimat "îngrijorarea" și "profundul regret" față de adoptarea pe 5 septembrie de Rada Supremă a proiectului de lege a Învățământului din Ucraina.
Demersul comun este jusiticat de către semnatari prin necesitatea asigurării protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi adresează un apel autorităţilor ucrainene pentru identificarea de soluţii în acest sens, în spiritul cooperării, şi cu respectarea strictă de către Ucraina a normelor şi standardelor internaţionale relevante în domeniu.
”În cadrul scrisorii se susţine necesitatea de a folosi toate instrumentele aflate la dispoziţia Consiliului Europei şi la nivelul OSCE pentru a asigura că noile dispoziţii restrictive introduse de Legea Învăţământului din Ucraina nu vor afecta protecţia adecvată a drepturilor fundamentale ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”, informează MAE.
Ministerul precizează că situaţia cetăţenilor ucraineni aparţinând minorităţii române a fost semnalat constant părţii ucrainene în cadrul dialogului bilateral.
”Considerăm esenţială respectarea dreptului la educaţie în limba română pentru toate formele de învăţământ şi continuarea dialogului pe această temă, inclusiv în cadrul Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România reiterează disponibilitatea de a sprijini Ucraina în procesul extins de reforme în domeniile legislativ, instituţional, economic şi de a contribui la eforturile internaţionale de sprijin, în coordonare cu partenerii noştri, pentru a veni în mod eficient în întâmpinarea nevoilor părţii ucrainene”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Bucureşti.
Kerry e sceptic în legătură cu propunerea lui Putin de a avea „căști albastre” în Donbas
Ideea trimiterii de căști albastre ONU în zona de conflict din Donbas, susținută în mod neașteptat de către Putin, în condiții de slabă încredere în partea rusă, trebuie analizată cu atenție și susținută de condiții suplimentare, a declarat fostul secretarul de stat al SUA (2013-2017), John Kerry, la cea de-a 14-a conferință anuală YES, susținuta la Kiev, potrivit Interfax-Ucraina.
„Trebuie să ne asigurăm că acest lucru nu este un fel de capcană”, a spus el.
În special, printre aceste condiții, Kerry a numit problemele de definire a frontierei, necesitatea de a pune în aplicare acordurile de la Minsk și, de asemenea, garanția că Ucraina va fi capabilă să-și determine viitorul fără limitări din partea Rusiei.
Kerry a recunoscut că în timpul șefiei sale la Departamentul de Stat a fost dezamăgit de mersul procesului de la Minsk și lipsa unei reacții adecvate la acordurile în „formatul normand.
De asemenea, el a subliniat că ceea ce s-a întâmplat în Crimeea, unde conducerea rusă a mințit grav, nu se poate ierta.
SUA și Ucraina resping propunerea Rusiei privind o misiune ONU în Donbas
SUA și Ucraina au refuzat să participe în continuare la elaborarea textului proiectului de rezoluție inițiat de Rusia, privind desfășurarea „căștilor albastre” ONU în Donbas, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia.
Rusia vrea ca misiunea ONU să fie echipata cu arme de calibru mic, destinate exclusiv pentru a asigura securitatea grupurilor de observare a OSCE, implicate în monitorizarea respectarii armistitiului pe linia de contact între teritoriul aflat sub controlul forțelor armate ale Ucrainei și zonele din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina controlate de separatiști.
De asemenea, proiectul de rezolutie cerea Secretarului General al ONU „să înceapă fără întârziere lucrările pregătitoare“ iar actualilor membri ai Consiliului de Securitate al ONU sa examineze și aproba „recomandări detaliate privind numărul și componența misiunii ONU și alte aspecte ale mandatului său“.
La începutul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin a declarat că este de acord să desfășoare misiunea ONU de menținere a păcii in Donbas, dar numai pe linia de demarcație. mai tarziu, după o conversație cu cancelarul german Angela Merkel, Putin și-a dat acceptul si pentru desfășurarea misiunii inarmate a ONU și în afara liniei de contact.
Annterior, Kievul a insistat asupra desfășurării misiunii pe întreg teritoriul ocupat, inclusiv în zonele de la granița dintre DNR/LNR și Rusia.