Sancțiuni americane mai severe pentru firmele rusești
Trezoreria americană a întărit vineri sancțiunile financiare vizând băncile ruse și companiile energetice din cauza implicării Rusiei în Ucraina.
Aceste măsuri mai stricte, prevăzute deja în sancțiunile inițiale — potrivit Trezoreriei—, au ca scop să facă mai dificil, pentru principalele instituții financiare ruse și companii petroliere și de gaze, să obțină împrumuturi pe termen lung.
Trezoreria a redus astfel scadența obligațiunilor emise de aceste societăți pe care persoanele fizice și instituțiile americane le pot schimba.
Cu începere de la 28 noiembrie, băncile ruse și alte instituții financiare înscrise pe lista neagră a sancțiunilor nu vor mai putea schimba obligațiuni decât cu o maturitate de 14 zile. Anterior, scadența autorizată era de 30 de zile.
Pentru companiile petroliere și de gaze deja sancționate, scadența noii datorii autorizate a fost redusă de la 90 de zile la 60 de zile.
Această inițiativă lovește principalele bănci din Rusia, ca Sberbank, Vnesheconombank, Eximbank of Russia și VTB Bank, precum și giganți din domeniul energiei, printre care Gazprom, Lukoil și Transneft.
Noua ordonanță a mai reiterat interdicția de a negocia noi emisiuni de capital (acțiuni) emise de companii sancționate.
De la introducerea acestor sancțiuni în 2014 privind emisiunile de titluri de creanță și de acțiuni de către autoritățile americane și europene, firmele ruse sunt tot mai limitate în accesul lor la împrumuturi în dolari și în euro.
Pentru a face față situației, ele au fost nevoite să împrumute aceste valute în scadențe mai scurte ori au apelat la alte valute sau au mobilizat mai multe fonduri pe piața internă.
Sancțiunile au fost anunțate pentru prima dată în 2014, după ce forțele militare ruse au anexat regiunea Crimeea de la Ucraina, declarând-o parte integrantă a Rusiei.
Bloomberg: Rusia îi ajută pe separatiși să vândă cărbunele furat din Donbas
Rusia îi ajută pe separatiștii din Donbas să vândă pe piețele internaționale cărbunele extras din minele ucrainene capturate, scrie Bloomberg, care îl citează pe ministrul adjunct al economiei din Rusia, Serghei Nazarov.
Ministrul rus se scuza spunand ca se face acest lucru pentru ca separatistii sa „poata plăti pensii și alte cheltuieli sociale” in teritoriile ocupate în estul Ucrainei.
Potrivit oficialului rus, militanții trimit în Rusia circa un milion de tone de cărbune pe lună prin punctele de frontiera, carbunele furta din Ucraina fiind reexportat de Moscova în terțe țări prin porturile sale.
Nazarov a declarat publicației că banii obtinuti ajuta la susținerea celor 4 milioane de locuitori din teritoriile ocupate din Donbas.
„Ei rezolva toate problemele cu infrastructura socială, buget și pensii“, – a spus Nazarov, adăugând că el supravegheza „proiectele militantilor prorusi din sectoarele de transport, comerț, energie, fiscale și în sectorul financiar“.
Rusia neagă afirmația Ucrainei că ar fi lăsat trupe în Belarus după recentele manevre militare
Vineri, Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, a afirmat că Rusia a lăsat trupe în Belarus după recentele exerciţii militare, , în contextul în care state membre NATO avertizau în august că Moscova ar putea folosi manevrele ruso-belaruse pentru o viitoare invazie.
” În ceea ce priveşte unităţile Forţelor Armate ale Rusiei care au participat la exerciţiul strategic comun Zapad-2017, toţi militarii s-au întors în zonele de desfăşurare permanentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, care a adăugat că afirmaţiile lui Muzhenko despre trupele ruse ”ascunse” în Belarus demonstrează nivelul de incompetenţă şi de degradare la care a ajuns conducerea Armatei ucrainene.
Rusia şi Belarusul au organizat Exerciţiul militar "Zapad 2017" în perioada 14-20 septembrie, în apropierea frontierelor unor state NATO precum Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Moscova a dat asigurări că exerciţiile au caracter "defensiv", urmând să participe doar 13.000 de militari. Însă experţi occidentali au apreciat că exerciţiile militare au fost un paravan care va permite Rusiei să poziţioneze aproximativ 100.000 de militari în Belarus.
Ucraina, Georgia și Moldova vor prezenta o poziție comună privind reforma „Parteneriatului estic”
Ucraina, Georgia și Moldova au convenit asupra unei poziții comune cu privire la reformarea formatul „Parteneriatului Estic“ și au gata să-l prezinte pe 4 octombrie Uniunii Europene, a declarat la conferința Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic din Ucraina, vicepremierul pentru integrare europeană și euro-atlantică Ivanna Klimpuș-Țințadze, transmite „Adevărul european“.
„Țările care sunt cele mai avansate la capitolul integrarea în UE și au ambiții europene, au convenit deja asupra poziției lor privind schimbarea formatului “Parteneriatului Estic” și mâine îl vom prezenta“, – a declarat Klimpuș-Țințadze.
„Noi oferim un format adâncit pentru țările care susțin dorința integrarii europene – un fel de UE + 3. În primul rând, noul format ar trebui să menționeze deschiderea ușilor UE către aceste țări. De asemenea, formatul ar trebui să includă eliminarea tarifelor de roaming și majorarea cotei pentru studenți și stagii de pregatire pentru funcționarii publici – atât în UE, cât și în institutiile UE, unificarea serviciilor poștale, precum și aderarea treptată la piața comuna de energie“, – a spus ea.
Klimpuș-Țințadze a precizat că acest format ar trebui să includă și o componentă de securitate, „având în vedere importanța acestei probleme și pentru noi, și pentru Moldova și Georgia“.
„Vom organiza consultări cu colegii noștri europeni, ca aceste propuneri sa fie luate în considerare în declarația următorului summit al “Parteneriatului Estic“, – a adăugat oficialul din Ucraina.