Polonia şi Suedia cer "reinventarea" Parteneriatului Estic
Parteneriatul Estic trebuie reinventat într-o formă care îi va permite să se concentreze mai mult pe nevoile cetăţenilor, în special ale tinerilor, şi obţinerea unor rezultate relevante în sfera cooperării, au declarat miniştrii de Externe ai Poloniei şi Suediei.
Parteneriatul Estic a fost lansat în urmă cu opt ani, fiind o iniţiativă comună a Poloniei şi Suediei, pentru a apropia Uniunea Europeană de şase state fără statut de membru: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Uniunea Europeană a oferit 1,5 miliarde de euro, încă din 2009, pentru dezvoltarea companiilor de pe teritoriile celor şase ţări. Cu 4.000 de studenţi din regiune care au primit burse pentru a studia în statele membre UE şi 10.000 de tineri care au participat în programe de schimb, doar anul trecut, parteneriatul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai de succes iniţiative de politică externă pentru Europa de Est.
Aproximativ 70% dintre oamenii care locuiesc în cele şase state consideră că Uniunea Europeană este un reprezentant foarte bun al valorilor precum drepturile omului, democraţia, justiţia, libertăţile cetăţeneşti, securitatea şi prosperitatea economică. Cu toate acestea, Parteneriatul are nevoie să fie reinventat pentru a-şi păstra relevanţa în viitor.
"Polonia şi Suedia rămân dedicate Parteneriatului. Cele două state au empatizat mereu, iar uşa ar trebui să rămână deschisă pentru acordarea statutului de membru ţărilor care se dezvoltă", afirmă miniştrii de Externe din Polonia şi Suedia, Witold Waszczykowski şi Margot Wallstroem.
"Asta nu va fi benefic doar pentru comerţ, ci şi pentru construirea unor relaţii puternice între cetăţenii statelor noastre. Din moment ce infrastructura este scumpă, avem nevoie să acordăm subvenţii şi împrumuturi din partea instituţiilor europene şi internaţionale", au mai declarat aceştia.
Liderii europeni se vor întâlni în cadrul unui summit al Parteneriatului Estic, pe 24 noiembrie, pentru a discuta îmbunătăţirea acestuia şi rezolvarea problemelor. Anul viitor, Polonia şi Suedia vor fi reprezentaţi în Consiliul de Securitate ONU, lucru ce ar putea fi văzut drept o oportunitate.
Rusia ar trebui văzută mai degrabă ca un 'pericol potențial', decât un partener în construirea securității europene, a declarat directorul serviciului german de informații externe BND, Bruno Kahl, remarcând că amplele exerciții militare Zapad, desfășurate în septembrie de Rusia, au arătat un nivel ridicat alarmant al modernizării forțelor armate ale Moscovei.
Cu ocazia unui eveniment găzduit luni, la Munchen, de Fundația Hanns Seidel, șeful BND a subliniat că este important pentru Germania, pentru NATO și pentru Uniunea Europeană să monitorizeze îndeaproape dezvoltarea militară a Rusiei.
Exercițiile Zapad ('Occident' în limba rusă) au arătat că Rusia este 'foarte, foarte aproape' de atingerea țintei de modernizare a 70% din forțele sale armate până în anul 2020, a mai afirmat Kahl, potrivit înregistrării audio a discursului, la care Reuters a avut acces.
'Trebuie să rămânem vigilenți. Pacea în Europa nu mai este un fapt garantat', a subliniat Bruno Kahl, atenționând că obiectivul Rusiei include 'slăbirea UE, respingerea SUA și în special crearea unor disensiuni între cele două'. 'Aceasta înseamnă (că), în loc să avem un partener pentru securitatea europeană, avem în Rusia un potențial pericol', a adăugat el.
Potrivit șefului BND, președintele rus Vladimir Putin este decis să împiedice răspândirea valorilor europene spre est, spre Ucraina, care, la fel ca Georgia, nu are nicio șansă de a deveni membru al NATO atât timp cât 'viziunea lui Putin despre lume predomină la Moscova'.
Pentru securitatea Germaniei, amenințarea a crescut prin instalarea de către Rusia a unor rachete cu rază scurtă în enclava Kaliningrad, a mai arătat directorul BND.
Putin le propune separatiștilor din Donețk și Lugansk un schimb de prizonieri cu Kievul, recunoscând ingerința
Vladimir Putin a discutat miercuri seara la telefon cu liderii separatişti proruşi din estul Ucrainei – pentru prima oară de la izbucnirea războiului – despre un posibil schimb de prizonieri cu Kievul.
Anunţată de Kremlin şi separatişti, această discuţie a fost purtată cu liderii ”republicilor” autoproclamate de rebeli Doneţk şi Lugansk -Aleksandr Zaharcenko şi, respectiv, Igor Plotniţki.
Ea a avut loc în urma cereri formulate miercuri de politicianul ucranean Viktor Medvedciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului la negocierile cu rebelii şi totodată un apropiat al preşedintelui rus.
Medvedciuk i-a cerut lui Putin să intervină pe lângă liderii separatişti cu scopul de a face să avanseze problema unui schimb de prizonieri între rebeli şi autorităţile de la Kiev în formatul ”toţi contra toţi”.
Kremlinul a anunţat într-un comunicat că preşedintele şi şefii separatişti proruşi au discutat despre ”iniţiativa (…) lui Viktor Medvedciuk cu privire la un schimb de prizonieri între Ucraina şi republicile populare Doneţk şi Lugansk”.
Liderii separatişti ”au susţinut iniţiativa, precizând că este necesar să se facă mai mult în legătură cu această problemă cu reprezentanţii părţii ucrainene”, se arată în comunicat.
Potrivit lui Medvedciuk, Kievul este pregătit să predea 306 persoane rebelilor şi speră ca separatiştii să fie de acord să elibereze, în schimb, 74 de prizonieri, militari sau activişti pro-Kiev.
Ultimul schimb de prizonieri a avut loc în septembrie 2016, când doi susţinători ai Kievului luaţi prizonieri de rebeli au fost eliberaţi în schimbul a patru separatişti.
Ucraina se confruntă din 2014 cu un conflict armat între forţe guvernamentale şi separatişti proruşi susţinuţi, acuză Kievul şi Occidentul, de Rusia, care respinge aceste acuzaţii.
Acorduri de pace semnate la Minsk în februarie 2015 au condus la implementarea mai multor armistiţii ce au redus în mare parte violenţele, însă partea lor politică nu a fost pusă în aplicare vreodată. Beligeranţii se acuză reciproc de acest eşec.
Cecenul căutat de Interpol pentru asasinarea jurnalistului Klebnikov de la Forbes arestat în Ucraina
Serviciile de securitate ucrainene au anunțat arestarea unui rus căutat de Interpol pentru uciderea în 2004 la Moscova a redactorului-șef al ediției ruse a revistei americane Forbes, americanul Paul Klebnikov.
Suspectul, originar din Cecenia, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost reținut la Kiev, a anunțat Serviciul de Securitate ucrainean (SBU) într-un comunicat.
Paul Klebnikov, 41 de ani, cunoscut pentru anchetele sale jurnalistice privind privatizările controversate din anii 1990 din Rusia, a fost împușcat mortal în iulie 2004 la Moscova, provocând o vie emoție în rândul jurnaliștilor și îngrijorări privind libertatea presei în Rusia.
El lucra pentru revista Forbes de aproape 15 ani și publicase mai multe anchete privind oameni de afaceri ruși.
Potrivit SBU, suspectul a fugit din Rusia și aparținea unui grup infracțional din Ucraina care extorca bani de la antreprenori.