Expulzări reciproce între Ucraina şi Belarus, după acuzaţii de spionaj
Ucraina l-a concediat pe directorul adjunct al serviciului de informaţii externe şi a expulzat un diplomat din Bielorusia la o zi după ce guvernul de la Minsk a declarat că a demascat o reţea ucraineană de spionaj care a recrutat agenţi locali.
Totul a început în 25 octombrie, când Comitetul belarus pentru Securitatea Statului (KGB) l-a arestat pe jurnalistul ucrainean Pavlo Şaroiko, care locuieşte în Minsk şi lucrează, unde e corespondent pentru radioul ucrainean de stat. Marţi, 21 noiembrie, la o conferinţă de presă ce a vut loc la sediul KGB, purtătorul de cuvânt Dmitri Pobiarjin a declarat reporterilor că Şaroiko a fost arestat pentru activităţi de spionaj în numele guvernului ucrainean.
Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că Şaroiko a lucrat în calitate de purtător de cuvânt al ministerului înainte de 2009, dar a respins acuzaţiile de spionaj. Totuşi, la o zi după anunţarea arestării lui Şaroiko, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a concediat pe directorul adjunct al Serviciului de Informaţii Externe, V. Sinkevici. Nu se ştie dacă concedierea surpriză are legătură cu anunţul făcut de KGB-ul belarus. De asemenea, săptămâna trecută, Kievul a anunţat că a expulzat un diplomat de la ambasada Belarus din capitala ucraineană.
Noua lege ucraineana a educatiei va fi discutata cu comunitatile ungara sii romana
Articolul referitor la limba din noua lege ucraineana a educatiei va fi discutat cu membrii comunitatilor ungara si romana din Ungaria, a declarat ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin. Kievul nu va accepta insa vreun ultimatum cu privire la implementarea noii legi a educatiei, a avertizat seful diplomatiei ucrainene, care si-a exprimat speranta ca membrii Comisiei de la Venetia sa confirme importanta cunoasterii limbii ucrainene.
"Nu acceptam vreun ultimatum si nici declaratii. Sunt sigur ca dupa ce Comisia de la Venetia va verifica legea, va confirma importanta cunoasterii limbii ucrainene", a declarat Klimkin.
Partea ucraineana va discuta implementarea legii cu comunitatile ungara si romana, a anuntat ministrul.
"Este treaba Ucrainei in privinta a ceea ce vrem sa facem si cum o vom face. Vom discuta acest lucru cu comunitatile, atat cu cea ungara, cat si cu cea romana", a promis el.
"Regiunea Zakarpattia este o interactiune europeana a societatii pentru noi. Nu le putem lua sansa celor care, din cauza ca nu cunosc ucraineana suficient, iar uneori nu inteleg in ce tara traiesc, sa poata intra in serviciul civil sau in politica", a mai spus Klimkin.
Lavrov şi Tillerson vor discuta Ucraina Consiliul Ministerial al OSCE din 7 decembrie
Secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se vor întâlni în cadrul Consiliului Ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), la 7 decembrie, a anunţat vineri un oficial american.
Cei doi oficiali vor aborda mai multe subiecte, precum situaţiile tensionate din Siria, Ucraina şi Coreea de Nord, dar şi confiscarea de către SUA a unor proprietăţi diplomatice ruse. Situația din Ucraina se va afla în centrul acestor discuții. Marile puteri încearcă să negocieze termenii unei forțe ONU de menținere a păcii.
Tot vineri, Serghei Lavrov a catalogat drept regretabilă declaraţia făcută de către Rex Tillerson prin care a învinuit Moscova pentru aproape orice problemă externă.
"Declaraţia recentă a lui Rex Tillerson mi-a produs regret, întrucât el a acuzat Rusia pentru aproape toate problemele externe cu care se confruntă SUA. Unii chiar au impresia că Rusia ar trebui să-şi ceară scuze pentru asta. Cred că aceste declaraţii survin ca urmare a situaţiei interne din SUA", a spus ministrul rus de Externe, citat de site-ul agenţiei Tass.
Petro Poroșenko anunță referendumuri privind aderarea Ucrainei la UE și NATO
Petro Poroșenko a anunțat desfășurarea ”într-un viitor foarte apropiat” a unor referendumuri privind aderarea țării la Uniunea Europeană și NATO, arătându-se convins că populația se va pronunța în favoarea intrării în NATO și UE, aspecte care ar determina o degradare suplimentară a relațiilor Kievului cu vecinul de la est, Rusia.
Conform unui sondaj realizat la finalul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie de către trei institute ucrainene, 56% dintre ucraineni sunt favorabili aderării la UE, în timp ce 43% doresc ca țara lor să adere la NATO, 33% se opun și 13% nu se pronunță.
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Kievul a semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE. Acordul a intrat în vigoare la 1 septembrie.
În 2015, Poroșenko a afirmat că Ucraina până în 2020 va asigura interoperabilitatea completă (operationala si tehnica) a armatei cu forțele armate ale țărilor NATO.