Germania vrea ”căşti albastre” în toate zonele de conflict din estul Ucrainei
Berlinul doreşte ca un acord asupra mandatului ”căştilor albastre” ONU ce ar urma să fie desfăşurate în estul separatist prorus al Ucrainei să fie găsit înainte de alegerile prezidenţiale din Rusia, prevăzute în martie, a afirmat miercuri la Kiev şeful diplomaţiei germane, Sigmar Gabriel.
"Este necesar ca o misiune armată şi puternică a ONU să poată fi desfăşurată pe întreg teritoriul [regiunii Donbass], nu doar pentru protejarea unui grup mic al misiunii OSCE aflat de-a lungul liniei de contact, ca o nouă frontieră a Ucrainei", a spus Gabriel, aflat într-o vizită oficială la Kiev.
În timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean, ministrul german de Externe a promis că ţara sa va promova această idee în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
"Împreună cu omologii noştri francezi şi cu membrii Consiliului de Securitate al ONU, vom încerca să introducem o misiune reală ONU de menţinere a păcii în Donbass. Încetarerea focului şi retragerea armamentului greu sunt condiţii obligatorii pentru desfăşurarea misiunii ONU în Donbass", a mai spus Sigmar Gabriel.
La 14 decembrie, Rusia şi Statele Unite nu au ajuns la un consens privind misiunea ONU în regiunea ucraineană Donbass. Preşedintele rus Vladimir Putin a precizat că o decizie în acest sens ar trebui să fie convenită direct între Ucraina şi autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk.
Acuzată de Kiev şi de Occident că îi sprijină militar pe rebeli, Rusia ar putea organiza "provocări militare" în est, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale, a avertizat la rândul său ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, fost ambasador al ţării sale în Germania.
Rusia a depus un proiect de rezoluţie pentru desfăşurarea unei forţe în estul Ucrainei, proiect care nu întruneşte unanimitatea.
Spre deosebire de propunerea Moscovei, Kievul ar dori desfăşurarea căştilor albastre în toată zona de conflict, în special de-a lungul graniţei sale cu Rusia pentru a împiedica pătrunderea armelor pe teritoriul său ori a unor ruşi înarmaţi.
"Nu trebuie să ne obişnuim cu conflictul din estul Ucrainei. Există riscul ca, prelungindu-se, să fie considerat un conflict între Ucraina şi Rusia, când în realitate priveşte întreaga Europă", a mai spus reprezentantul Berlinului.
Sigmar Gabriel şi-a manifestat "scepticismul" legat de recenta decizie a Statelor Unite de a trimite arme letale Kievului, în special rachete antitanc.
"Ceea ce nu lipseşte în această regiune sunt chiar armele. Noi, în Germania, suntem sceptici că ideea de a furniza arme ar putea ajuta la rezolvarea conflictului", a mai spus ministrul care astăzi se va deplasa la Mariupol, centru industrial situat în apropierea liniei de front.
Saakașvili condamnat în absență la trei ani de închisoare
Un tribunal din Georgia l-a condamnat, în absență, pe fostul președinte Mihail Saakașvili la 3 ani de închisoare, pentru abuz de putere.
Saakașvili a fost judecat în așa-numitul „dosar Sandro Girgvliani“ – pentru amnistierea a patru ofițeri de poliție condamnați ca l-au ucis pe bancherul Sandro Girgvilani.
În luna august, Procuratura Generală din Georgia a trimis o cerere de extrădare a lui Saakașvili, căruia Poroșenko tocmai îi retrăsese cetățenia ucraineană.
Fostul președinte al Georgiei a declarat că pregătește o petiție către Ministerul Justiției de la Kiev, în care va argumenta de ce nu poate fi extrădat în patria sa.
La 8 decembrie, Saakașvili a fost reținut și plasat în arestul SBU, fiind acuzat de ”asociere cu organizații criminale” și ”ascunderea activităților lor criminale”.
Pe 11 decembrie, Tribunalul districtual Pecersk l-a eliberat pe Saakashvili pentru toată durata anchetei.
SBU avertizează: Vizitele in Rusia ar putea fi "fara intoarcere"
Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) atentioneaza cetatenii ucraineni ca serviciile speciale ruse recurg la provocari impotriva ucrainenilor atunci cand acestia viziteaza Rusia, iar unele calatorii pot fi "fara intoarcere”.
In acest context seful Serviciul de Securitate de la Kiev ii indeamna pe ucraineni, mai cu seama pe cei care au participat la lupte in zona ocupata din estul Ucrainei, sa se abtina de la calatorii in Rusia si in Donbas.
"Serviciul de Securitate al Ucrainei isi exprima ingrijorarea in legatura cu vizitele ucrainenilor pe teritoriul Federatiei Ruse. Documentarea in acest sens denota faptul ca aceste provocari fac parte din razboiul hibrid", a declarat Vasili Gritkan.
Totodata, pe pagina de Twitter al Departamentului consular al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei scrie: "Calatoriile ucrainenilor in Rusia sunt, de multe ori, fara intoarcere. Acest lucru este confirmat si documentat. Oare merita sa-ti risti libertatea si sa aduci suferinta familiei?"
După cum reamintește NewsOne, la 3 ianuarie, SBU a informat că serviciile speciale ruse au comis o noua provocare anti-ucraineană, retinându-l ilegal la Moscova pe cetățean ucrainean Oleg Negoda, partcipant la luptele din Donbas.
Ciprul pune sechestru pe activele lui Ahmetov în valoare de 820 milioane $
Tribunalul din Nicosia a înghețat active în valoare de 820 milioane de dolari apartinand oligarhului ucrainean Rinat Ahmetov, ca parte a procesului de determinare a proprietarului unuia dintre cei mai mari operatori de telefonie fixă din Ucraina - „Ukrtelecom“.
Decizia justiției cipriote cu privire la Ahmetov și alti nouă inculpați a fost pronuntata la data de 27 decembrie anul trecut, scrie Financial Times, citând textul hotărârii, oferit de compania Raga Establishment, unul dintre petenți.
Raga Establishment este deținută de fostul bancher ucrainean Denis Gorbunenko. Ultimul se judeca cu Ahmetov, de la care cere plata integrală pentru vânzarea grupului de telecomunicații Ukrtelecom. Raga afirma că, în 2013, a vândut Ukrtelecom lui Ahmetov pentru 860 de milioane de dolari, dar oligarhul ar fi plătit doar 100 de milioane de dolari.
Potrivit publicației, dreptul de proprietate al lui Ahmetov asupra grupului de telecomunicații este contestat și de Guvernul Ucrainei, care intenționeaza sa renaționalizeze „Ukrtelecom“, pe motiv că nu au fost îndeplinite obligațiile asumate prin contractul de privatizare.
Procesul din Cipru afecteaza interesele unui alt oligarh ucrainean – Dmitri Firtaș, care se afla în Austria, așteptând posibila extrădare în SUA în baza acuzațiilor de corupție.
Conform lui Gorbunenko, compania lui Firtaș (DF Group) trebuie să plătească societatii Raga Establishment 300 de milioane $, reprezentand cota asumata la finantarea privatizarii „Ukrtelecom“ în 2011.
Operatorul de stat de telefonie fixa „Ukrtelecom” a fost vandut grupului de investiții vienez Epic pentru suma de 1,3 miliarde de dolari. La acea vreme, Ahmetov și Firtaș au fost susținătorii politici ai fostului președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici.