Întâlnire la înalt nivel militar Rusia-NATO
Pentru NATO, anul 2018 începe cu o premieră. Pentru prima oară după anexarea Crimeei, șeful Marelui Stat Major al Rusiei se va întâlni cu comandantul forțelor NATO din Europa.
Valeri Gherasimov și comandantul Forțelor Aliate NATO din Europa Curtis Scaparrotti vor avea o întâlnire luna aceasta la Baku, prima la acest nivel după anexarea Crimeei de către Rusia.
Apoi, consilierul lui Putin Vladislav Surkov se va întâlni cu trimisul special al SUA în Ucraina, Kurt Volker, pentru a discuta despre situația din Donbas.
După anexarea Crimeei, relațiiile militare dintre Rusia și NATO au fost înghețate. Reluarea contactelor dintre Rusia și NATO în domeniul militar a avut loc abia în martie 2017. Atunci, generalul Gherasimov a avut o convorbire telefonică cu șeful Comitetului Militar al NATO, Petr Pavel. Mai târziu, pe 7 septembrie, cei doi s-au întâlnit tot la Baku.
Noi sisteme S-400 instalate în Crimeea
Rusia este nevoită să ia măsuri pentru a asigura securitatea teritoriului său întrucât la frontiera ruso-ucraineană în zona Crimeii continuă acţiuni provocatoare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat în legătură cu informaţiile apărute anterior în presă despre instalarea unei noi unităţi de sisteme antiaeriene S-400 în Crimeea.
'Acţiunile provocatoare, activitatea de sabotaj continuă la graniţa ruso-ucraineană în zona Crimeii', a afirmat Peskov, evocând acţiuni în acest sens descoperite mai devreme în peninsulă de către autorităţile ruse.
'De aceea adoptarea tuturor măsurilor necesare de către Rusia pentru a asigura securitatea teritoriului său nu trebuie să fie percepută drept o ameninţare pentru cineva', a spus Peskov, insistând că partea rusă are drepturi suverane depline în această privinţă.
Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) anunţase la 10 august 2016 că a reţinut un grup de diversionişti pe teritoriul Crimeii şi a dejucat atentate ce ar fi fost puse la cale de Direcţia principală de informaţii a Ministerului Apărării ucrainean. Presupusele atacuri ar fi vizat obiective importante de infrastructură şi economie din peninsulă.
Rusia a desfăşurat o nouă unitate - a doua la număr - de sisteme antiaeriene S-400 Triumf (cod de identificare NATO SA-21 Growler) - un sistem avansat de rachete sol-aer - în Crimeea pentru a controla graniţa cu Ucraina, a relatat anterior agenţia de presă RIA Novosti. Prin intermediul presei, Moscova şi-a motivat gestul prin faptul că autorităţile de la Kiev încearcă să se doteze cu rachete de croazieră care ar pune în pericol peninsula anexată de Rusia în martie 2014, conform presei ruseşti şi ucrainene.
Noua unitate de sisteme antiaeriene S-400 Triumf, instalată la Sevastopol, va controla spaţiul aerian dintre Chongar şi Armiansk la graniţa cu Ucraina, a indicat pentru RIA Novosti o sursă din cadrul structurilor de putere din peninsula care face parte în prezent din Federaţia Rusă.
La sfârşitul lunii decembrie comandantul celei de-a 4-a Armate aeriene a Rusiei, generalul Viktor Sevostianov, declarase că două unităţi de sisteme S-400 ar urma să intre în funcţiune în Crimeea la începutul anului 2018. El indicase că un regiment aerian dislocat în Crimeea a primit deja sisteme S-400 Triumf. De fapt, în primăvara anului trecut, o primă unitate de sisteme S-400 a fost instalată la Feodosia (Crimeea), conform RIA Novosti.
Doi din trei ruşi consideră că SUA e cel mai mare duşman
Într-un sondaj publicat miercuri de Levada Center, 66 % din respondenţi au spus că Rusia are un duşman.
"Se vorbeşte mereu la tv despre acţiuni negative îndreptate împotriva ţării noastre", a declarat Denis Volkov de la Levada Center.
68 % cred că SUA este cel mai mare duşman al Rusiei, urmat de Ucraina (29 %) şi Uniunea Europeană (14 %).
Unul din patru ruşi crede că ţara "este înconjurată de duşmani din toate părţile".
Liberali, opoziţie, China şi oligarhi au fost identificaţi drept duşmani de mai puţin de două procente dintre persoanele chestionate.
Sondajul a avut loc pe un eşantion de 1.600 de persoane din 48 de regiuni ale Rusiei în perioada 1-5 decembrie.
Miniştrii Meleşcanu şi Pop au inaugurat o şcoală românească lângă Cernăuţi
Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a participat, astăzi, la inaugurarea unei şcoli româneşti în localitatea Iordăneşti - raionul Hliboca din regiunea Cernăuţi, Ucraina, precizând că România nu îi va uita niciodată pe cei care vorbesc şi fac parte din etnia românească.
Şcoala, în care învaţă aproximativ 200 de copii români, a fost construită de autorităţile ucrainene, investiţia ridicându-se la aproximativ 1,3 milioane de euro.
Meleşcanu a spus că România nu îi va uita pe cei care vorbesc limba română şi a precizat că va sprijini Ucraina în domeniul educaţiei.
„România nu o să îi uite niciodată pe cei care sunt vorbitori şi care fac parte din etnia românească. Tot ceea ce ne stă în putere facem pentru a vă ajuta, mai ales în cel mai important domeniu, care este domeniul educaţiei şi al şcolii”, a susţinut ministrul de Externe.
Alături de Teodor Meleşcanu, la eveniment au participat omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, dar şi miniştrii Educaţiei din cele două România şi Ucraina, Liviu Pop şi Lilia Grinevici.
Delegaţia de la Bucureşti a vizitat şi liceul „Mihai Eminescu” cu predare în limba română din localitatea Carapciv, raionul Hliboka.