Putin l-a demis pe ambasadorul Rusiei la NATO, mutându-l la externe în umbra lui Lavrov
Președintele rus Vladimir Putin l-a eliberat pe Alexander Grușko din funcția de reprezentant permanent al Rusiei la NATO.
Decretul lui Putin din 22 ianuarie a fost publicat pe portalul oficial al informațiilor legale.
„Îl eliberam pe Grușko Alexander Viktorovici de îndatoririle de Reprezentant Permanent al Federației Ruse la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Bruxelles”, se arată în document.
Printr-un alt decret, datat tot cu 22 ianuarie, Putin l-a numit pe Grușko ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, în umbra lui Serghei Lavrov.
Grușko a fost numit reprezentant permanent al Federației Ruse la NATO în octombrie 2012. El detine grad diplomatic de ambasador extraordinar și plenipotențiar, acordat în iulie 2004.
ONU: Ucraina, România și Moldova printre primele zece tari din Europa de Est ale caror populatii vor scadea cel mai mult până în 2050
Romania se numara intre primele zece tari din Europa de Est ale caror populatii vor scadea cel mai mult pana in anul 2050, in timp ce populatia la nivel global va creste pana la aproximativ 10 miliarde de oameni, in parte datorita dublarii numarului de locuitori ai Africii, potrivit unor prospectii ale Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), scrie News.ro.
Cresterea populatiei la nivel global se va datora cresterii considerabile a numarului de locuitori in cinci dintre cele sase continente locuite ale Pamantului.
Potrivit ONU, cele 10 tari ale caror populatii scad cu cea mai mare rapiditate se afla in Europa de Est. Japonia, probabil tara cu cele mai multe provocari demografice analizate, se afla pe cel de-al 11-lea loc in clasament.
Multe dintre aceste tari se confrunta cu dificultati economice, populatii care imbatranesc, lipsa fortei de munca specializate si, in unele cazuri, politici de imigrare restrictive, scrie axios.com.
Potrivit ONU, in perioada 2017 - 2050, populatia Romaniei va scadea cu 17%.
Bulgaria conduce clasamentul acestor tari din Europa de Est, cu o populatie care va scadea cu 23% pana in 2050. Topul este completat de Letonia, cu o scadere de 22%, Republica Moldova, cu 19%, Ucraina, cu 18% si Croatia, cu 17%.
Clasamentul este continuat de Lituania, cu 17%, apoi de Romania, cu acelasi procent, Serbia, cu 15%, Polonia si Ungaria, fiecare cu acelasi procent.
Klimkin: Ucraina a anulat deja 35 de acorduri ruso-ucrainene
Autorităţile de la Kiev au denunţat deja circa 35 de documente bilaterale ruso-ucrainene, urmând ca în perioada următoare să fie denunţate alte opt, a declarat ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin, citat marţi de agenţia de presă Unian.
''Conform situaţiei de la sfârşitul anului trecut, noi am denunţat - dacă nu mă înşel - 35 de diferite documente cu Rusia, în special acorduri interstatale, interguvernamentale, interdepartamentale'', a indicat Klimkin într-o conferinţă de presă, luni, în care a prezentat un bilanţ al activităţii diplomaţiei ucrainene pe anul trecut. La rând aşteaptă alte opt acorduri dintre Ucraina şi Rusia, a adăugat el.
Referitor la negocierile privind soluţionarea conflictului din Donbas, Pavlo Klimkin nu a exclus ca la Conferinţa pentru securitate de la Munchen, preconizată pentru 16-18 februarie, să aibă loc o întâlnire a miniştrilor de externe din ţările participante la aşa-numitul format ''Normandia'' de negocieri privind situaţia din estul Ucrainei. Acest format include Franţa, Rusia, Ucraina şi Germania şi a fost creat odată cu discuţiile dintre liderii celor patru ţări, în iunie 2016, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
OSCE cere Rusiei să oprească sprijinul militar pentru separatiștii din Donbas
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a avertizat marţi asupra riscului escaladării conflictului armat în estul Ucrainei, informează agenţia Xinhua.
"Peste tot observăm că părţile se pregătesc sa continue conflictul sau chiar să-l escaladeze", a declarat prin legătură video Alexander Hug, adjunctul şefului misiunii speciale a OSCE de monitorizare pentru Ucraina.
În ultimele zile, membrii misiunii OSCE au observat cum părţile aflate în conflict în estul Ucrainei sapă noi tranşee, amplasează noi mine şi îşi întăresc prezenţa militară, a mai spus Hug.
"În loc să retragă armele şi să demineze, se pare că părţile fac de fapt contrariul", a notat el.
Eşecul părţilor de a respecta încetarea focului anunţată a provocat victime civile în ultima săptămână, a afirmat Hug, adăugând că o persoană a fost ucisă şi o alta rănită când un autobuz civil care traversa linia de contact a fost lovit de focuri de armă de calibru redus.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluție privind „consecințele umanitare ale războiului în Ucraina”. În document, APCE cere Rusiei să „oprească sprijinul financiar și militar” pentru autoproclamatele republici populare Donețk și Lugansk și să asigure accesul fără restricții pentru organizațiile internaționale în Crimeea.
De asemenea, rezoluția adoptată de Adunare cere autorităților ruse să nu mai recunoască actele de identitate și alte documente emise pe teritoriul celor doua ”republici”.
Unele paragrafe ale rezoluției se referă la situația din Crimeea. APCE solicita Moscovei să asigure respectarea drepturilor omului și siguranța persoanelor care trăiesc pe peninsulă și să ridice interdicția asupra activităților Mejlisului tătarilor din Crimeea.
Replica a venit imediat din partea vicepreședintelui Dumei de Stat din Rusia, Petr Tolstoy, care la rândul său a declarat că rezoluțiile APCE privind Crimeea nu vor fi îndeplinite.
„Adevărul este că rezoluțiile APCE într-o proporție destul de mare (în orice caz, în ceea ce privește Crimeea rusă) nu vor fi niciodată îndeplinite. Acest lucru este evident „, a subliniat, potrivit TASS.
Conflictul dintre trupele guvernamentale şi insurgenţii proindependenţă în estul Ucrainei a început în aprilie 2014 şi a ucis până acum peste 10.000 de persoane.
La 20 decembrie 2017, Grupul Trilateral de Contact pentru soluţionarea crizei în Ucraina a ajuns la un acord privind încetarea focului, începând cu 23 decembrie, pentru ca civilii să poată celebra sărbătorile de iarnă.