Washingtonul marchează intrarea tratatului Start într-o nouă etapă amintind Rusiei obligaţiile ce-i revin
Washingtonul, care şi-a prezentat săptămâna trecută noua "poziţie nucleară", a dat asigurări că respectă limitele impuse arsenalului SUA prin noul tratat Start - care marchează luni o nouă etapă - şi i-a amintit Rusiei obligaţiile care îi revin în acest cadru.
Tratatul de reducere a armelor strategice semnat în 2010 de Moscova şi Washington şi intrat în vigoare în 2011 prevede reducerea progresivă, într-o perioadă de 10 ani, a numărului de focoase nucleare deţinute de cele două mari puteri, limitarea numărului de vectori şi verificări reciproce, precum şi schimburi de date.
"Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă au lansat noul tratat Start (New Start) acum şapte ani", aminteşte luni într-un comunicat Departamentul de Stat al SUA. "Data de 5 februarie 2018 marchează data intrării în vigoare a limitărilor centrale impuse de tratat arsenalului nuclear strategic al fiecărei ţări", subliniază Departamentul de Stat. Washingtonul reafirmă în acelaşi timp că în ce-l priveşte respectă aceste limite încă din august anul trecut.
"Federaţia Rusă şi-a reiterat în mai multe rânduri ataşamentul faţă de Noul tratat Start, inclusiv în ce priveşte respectarea acestor limitări centrale, şi ne aşteptăm ca schimbul de date prevăzut prin tratat să se desfăşoare în scurt timp să confirme acest angajament", precizează în comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.
Joi, aceasta s-a arătat încrezătoare, declarând presei că SUA nu au "niciun motiv să creadă că guvernul rus nu va respecta aceste limite". Peste o lună, SUA şi Rusia "vor face schimb de date şi sperăm că fiecare ţară va confirma respectarea tratatului de către cealaltă imediat ce va fi posibil după acest schimb de date", a menţionat responsabila americană.
Vineri - cu câteva zile înainte de jalonul din 5 februarie -, Pentagonul a făcut publică noua "poziţie nucleară" a Washingtonului, care vizează dotarea SUA cu noi arme cu putere redusă, ca "răspuns" la demersurile de înarmare ale Rusiei. Potrivit Washingtonului, Moscova este pe cale să-şi modernizeze arsenalul de 2000 de arme nucleare tactice, prin eludarea obligaţiilor ce-i revin conform tratatului New Start, care nu ia în calcul decât armele strategice, servind ca bază pentru doctrina descurajării.
Administraţia preşedintelui american Donald Trump notează în comunicatul de luni că noul tratat Start - încheiat în timpul administraţiei precedente a lui Barack Obama - "întăreşte securitatea SUA" şi a aliaţilor lor şi susţine relaţii ruso-americane "mai stabile, mai transparente şi mai previzibile", într-un moment în care acestea sunt la un nivel foarte scăzut. Tratatul joacă aşadar un rol "crucial într-un moment în care încrederea s-a deteriorat şi ameninţarea unor neînţelegeri s-a accentuat", se mai arată în comunicatul Departamentului de Stat american.
Într-un interviu apărut tot luni în cotidianul Izvestia, ministrul de externe adjunct rus Serghei Riabkov se pronunţă la rândul său pentru reluarea dialogului dintre Rusia şi SUA cu privire la apărarea antirachetă. "Vreau să subliniez relevanţa în creştere a problemei apărării antirachetă. Vă amintesc că în preambulul actualului Start este menţionată legătura indestructibilă dintre armele strategice ofensive şi apărarea antirachetă", afirmă Riabkov.
Ucraina dă înapoi in privința legii care ar interzice practic predarea in limba minoritatilor: perioada de tranziție extinsă până în 2023
Ministerul ucrainean al Educatiei a acceptat propunerile facute de Comisia de la Venetia cu privire la controversatul articol 7 din Legea Educatiei, care stipula ca, incepand cu ciclul gimnazial, invatamantul pentru minoritatile etnice sa se desfasoare in limba ucraineana. Astfel, Ucraina va prelungi pana in 2023 perioada de tranzitie pentru punerea in aplicare a acestui articol, a declarat joi ministrul ucrainean al educatiei, Lilia Grinevici, in timpul unei intalniri cu ambasadorul roman la Kiev, Cristian-Leon Turcanu, potrivit Rador.
"Suntem recunoscatori Comisiei de la Venetia pentru munca eficienta si profesionista si suntem pregatiti sa implementam recomandarile propuse. Este important sa se inteleaga faptul ca facem acest lucru nu ca urmare a reactiei unor tari, prima noastra sarcina fiind aceea de a oferi fiecarui copil ucrainean, indiferent de nationalitate sau de locul de resedinta, un nivel ridicat al cunoasterii limbii ucrainene. Pentru a face acest lucru, trebuie ca toata lumea sa fie pregatita sa puna in aplicare articolul (lingvistic, n.red) si, in plus, sa fie luat in considerare specificul educational pentru comunitatile nationale din diferite grupuri lingvistice" - a explicat Lilia Grinevici, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Ministerului Educatiei si Stiintei de la Kiev si citat de Rador.
Grinevici a adaugat ca Ucraina va pregati o foaie de parcurs care sa contina fiecare pas al implementarii articolului lingvistic din legea ucraineana a educatiei si a subliniat ca Ministerul Educatiei lucreaza la imbunatatirea sistemului de asigurare a calitatii educatiei, in special a invatamantului superior.
Potrivit comunicatului de presa, in timpul intalnirii de la Kiev, ministrul ucrainean si ambasadorul Romaniei au mai abordat chestiunea finalizarii Protocolului privind cooperarea in domeniul educatiei intre Ministerul Educatiei si Stiintei al Ucrainei si Ministerul Educatiei Nationale din Romania, a carui semnare este planificata sa aiba loc anul acesta.
Ministrul ucrainean Lilia Grinevici si ambasadorul roman Cristian-Leon Turcanu au mai analizat posibilitatea ca acest protocol sa fie semnat la Bucuresti, dupa incheierea negocierilor. Alte subiecte de discutie la intalnirea dintre cei doi oficiali au inclus teme de interes comun, cum ar fi experienta romaneasca in domeniul manualelor electronice.
Jirinovski vrea o bombă atomică asupra reşedinţei lui Poroşenko
Liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia (LDPR, ultranaţionalist), Vladimir Jirinovski, ar vrea o "mică Hiroshima" pe teritoriul Ucrainei, dar asigură că emisia de radiaţii va fi minimă.
Controversatul ultranaţionalist rus a propus ca o bombă atomică de mici dimensiuni să fie lansată pentru a distruge reşedinţa preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, vorbind în direct la postul public Rossia-1, în cadrul unei dezbateri pe teme legate de descurajarea strategică şi utilizarea armelor nucleare.
"O bombă mică. O mică Hiroshima. Acolo unde este reşedinţa preşedintelui Ucrainei (Petro) Poroşenko să fie, de exemplu, o groapă mică", a spus el, fiind invitat în talk show-ul "O seară de duminică cu Vladimir Soloviov", un jurnalist de televiziune, considerat propagandist al Kremlinului.
În opinia lui Jirinovski, diferenţa dintre o bombă nucleară de mare capacitate şi una de capacitate mică e la fel ca între a bea 1 litru şi 30 de grame de vodcă. "Sunt două lucruri diferite să bei 1 litru de vodcă şi 30 de grame. Să facem aşa ca ea (bomba) să acţioneze numai pe o rază de 10 km. Ei bine, va exista radiaţie, dar se poate obţine ca ea să fie minimă", a mai spus controversatul politician rus, citat de agenţia Unian într-un material de presă intitulat " Sindromul cenuşii radioactive: Jirinovski propune lansarea unei bombe atomice asupra reşedinţei lui Poroşenko".
Un tribunal ucrainean respinge cererea lui Saakaşvili de protecţie împotriva extrădării
O curte de apel din Ucraina a respins luni o cerere a liderului opoziţiei Mihail Saakaşvili de protecţie împotriva posibilei sale extrădări, a anunţat agenţia de presă Interfax Ucraina citându-l pe avocatul lui Saakaşvili, transmite Reuters.
Fostul preşedinte al Georgiei a intrat în Ucraina în septembrie, în ciuda faptului că i-a fost retrasă cetăţenia ucraineană. Saakaşvili (49 de ani) a fost preşedintele Georgiei în perioada 2004-2013. El şi-a pierdut cetăţenia georgiană în 2015, când a acceptat-o pe cea ucraineană şi a devenit guvernator al regiunii Odesa.
În 2016, el şi-a dat demisia din funcţia de guvernator al regiunii Odesa şi l-a acuzat pe preşedintele ucrainean Petro Poroşenko de corupţie.
În Georgia, fostul preşedinte a fost condamnat recent la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu în timpul celor două mandate ale sale ca şef al statului. Saakaşvili respinge toate acuzaţiile ca fiind invenţii. În Ucraina, el este acuzat de sprijin pentru organizarea unui puci împotriva lui Poroşenko.
Saakaşvili a cerut anterior tribunalului districtual din Kiev să i se acorde statutul de persoană ce are nevoie de protecţie suplimentară, cerere pe care instanţa a respins-o.