Saakaşvili, deportat în Polonia, vrea să se întoarcă în Ucraina și cere sprijinul UE
Mihail Saakaşvili, fostul preşedinte al Georgiei şi unul din liderii opoziţiei ucrainene, a declarat că va găsi o modalitate de a se întoarce în Ucraina, după ce a fost arestat la Kiev şi deportat în Polonia.
"Cu siguranţă mă voi întoarce în Ucraina. Voi găsi o modalitate. Consider că trebuie să continuăm efortul", a declarat el.
Saakaşvili a cerut, marţi, ajutorul cancelarului german Angela Merkel şi liderilor Uniunii Europene în disputa sa cu Guvernul de la Kiev şi cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko.
Poroşenko distruge Ucraina "şi vrea să mă îndepărteze pentru că denunţ corupţia", a declarat Saakaşvili pentru tabloidul german Bild. "Dacă Uniunea Europeană şi mai ales cancelarul Angela Merkel nu fac în cele din urmă ceva (...), Ucraina se va rupe", a adăugat el.
Despre autorităţile ucrainene, Saakaşvili a afirmat că aceştia nu mai au mult timp la dispoziţie.
"Sunt laşi. Nu ar trebui să ne temem de ei. Aceştia urmează să fie înlăturaţi prin mijloace paşnice pentru a salva economia Ucrainei, tarife mai mici şi oprirea exodului în masă din Ucraina în Europa".
Saakaşvili a fost reţinut, luni, la Kiev şi trimis în Polonia cu un avion privat. Serviciile de frontieră din Ucraina au anunţat ulterior că acesta a fost deportat în Polonia, deoarece "intrase ilegal pe teritoriul ucrainean".
Câteva sute de susţinători ai lui Saakaşvili au organizat, luni, un marş în semn de protest, în faţa clădirii administraţiei Petro Poroşenko, cerându-i să demisioneze. Cel puţin o persoană a fost arestată în urma altercaţiilor cu autorităţile.
Fostul lider georgian anunță că un protest, care va fi organizat la Kiev şi e programat pentru 18 martie, nu va fi anulat.
Poroşenko l-a ajutat pe Saakaşvili să devină guvernator al regiunii ucrainene Odesa în 2015. Dar Saakaşvili a demisionat un an şi jumătate mai târziu, acuzându-l pe Poroşenko de perpetuarea corupţiei endemice.
Un tribunal din Georgia l-a condamnat recent pe Saakaşvili în absenţă la trei ani de închisoare pentru abuz în funcţie în timpul celor două mandate prezidenţiale între 2004 şi 2013.
Militari ucraineni participă la manevrele din Dobrogea
Militari ucraineni participă începând de azi și până pe 16 februarie, alături de alți 300 de militari din România, Bulgaria, Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, la exercițiile de pe lângă Centrul secundar de instruire pentru luptă al Forţelor Terestre Române, din Babadag, judeţul Tulcea, în cadrul modulului de pregătire Platinum Eagle 18.1, parte a exerciţiului multinaţional Black Sea Rotational Force 18.
Platinum Eagle 18.1 are ca obiective creşterea interoperabilităţii forţelor armate ale ţărilor partenere participante la exerciţiu, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersarea sprijinului logistic în comun, dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale şi creşterea de pregătire a militarilor din ţările participante.
BSRF este un exerciţiu anual - condus de Comandamentul Forţelor Infanteriei Marine Americane dislocate în Europa şi Africa - care se desfăşoară în zona Mării Negre, Balcani şi în regiunea Caucazului şi are drept scop creşterea nivelului de interoperabilitate ale forţelor armate, prin antrenarea în comun a militarilor în vederea participării la operaţii de menţinere a păcii şi de contra-insurgenţă.
NATO cere Ucrainei și Ungariei să-și depășească divergențele
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Ucrainei și Ungariei să-și depășească divergențele, după ce Ungaria a blocat reuniunea ministerială NATO-Ucraina din această săptămână. Stoltenberg a cerut liderilor atât din Ungaria, cât și din Ucraina „sa găseasca o soluție“ în diferendul privind legea educatiei, care restricționează învatamantul în limbile minorităților, inclusiv a minorității maghiare.
„Suntem conștienți de problemele legate de legislația lingvistică”, a declarat Stoltenberg în ajunul reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles din 14 februarie. Potrivit acestuia, Kievul și Budapesta trebuie să găsească un echilibru între drepturile minorităților de a studia în limba lor și dreptul statului de a-i învăța pe copiii monioritatilor limba de stat.
„În ciuda anularii – la cererea Ungariei – întâlnirii cu Ucraina la nivel ministerial din această săptămână, NATO va continua să lucreze cu Ucraina, va continua să sprijine Ucraina“, – a spus Stoltenberg.
Ungaria a promis să blocheze solicitarea Ucrainei pentru o mai strânsă cooperare atât cu NATO cât și cu Uniunea Europeană în legătură cu legea privind educația, pe care președintele Ucrainei Petro Poroșenko a semnat-o în septembrie. Conform legii, minoritățile, inclusiv copiii celor 140.000 de etnici maghiari care trăiesc în Ucraina nu vor putea primi educație în limba lor maternă decat în ciclul școlii elementare.
Legea este privită în principal ca o încercare de a reduce influența Rusiei în Ucraina. Limba rusa este cea mai raspandita a doua limbă din Ucraina, in contextul in care Kievul luptă cu insurgența separatistă susținută de Rusia în estul țării.
SUA și alte țări NATO au cerut Ungariie să nu mai blocheze aspirațiile Ucrainei la NATO din cauza îngrijorarilor legate de faptul că Rusia si-ar putea consolida influența în regiune.
Ministrul olandez de Externe a demisionat după ce a minţit că l-ar fi auzit pe Putin vorbind despre Ucraina
Ministrul olandez de Externe, Halbe Zijlstra, a demisionat, după ce a fost nevoit să admită că minţise privind o presupusă întrevedere pe care susţinea că a avut-o cu preşedintele rus, Vladimir Putin, în care acesta ar fi evocat planuri privind "Marea Rusie”.
Halbe Zijlstra fusese convocat marţi după-amiază pentru a fi audiat în Parlamentul Olandei, dar a demisionat înaintea şedinţei.
Ministrul olandez de Externe a recunoscut luni că minţise în legătură cu întrevederea pe care a avut-o în anul 2006 cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.
Halbe Zijlstra afirmase în 2016 că întrevederea avusese loc în una din reşedinţele lui Vladimir Putin, precizând că liderul de la Moscova evocase planuri privind "Marea Rusie". Potrivit lui Zijlstra, Vladimir Putin ar fi declarat că din acest proiect ar urma să facă parte "Rusia, Belarusul, Ucraina şi ţările baltice", "ar fi frumos şi Kazahstanul".
Luni, ministrul olandez de Externe a admis că nu a fost la reşedinţa lui Vladimir Putin, nu s-a întâlnit cu liderul rus, explicând că afirmaţiile atribuite acestuia îi fuseseră transmise de altcineva.