Statele Unite vor vinde Ucrainei rachete antitanc Javelin
Statele Unite intenţionează să vândă Ucrainei 210 rachete antitanc cu scopul de a consolida capacităţile de apărare ale Ucrainei împotriva Rusiei.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat, joi, planul de vânzare al celor 210 rachete către Ucraina în valoare de 47 de milioane de dolari. Planul a fost trimis Congresului american, care se va pronunţa în maximum 30 de zile pe marginea acestuia, însă este de aşteptat ca acesta să fie adoptat, din moment ce majoritatea congresmenilor au susţinut public necesitatea furnizării de armament către Guvernul de la Kiev.
Potrivit Departamentului american de Stat, Ucraina ar urma să primească 210 rachetă Javelin.
”Sistemul Javelin va ajuta Ucraina să îşi consolideze capacitatea de apărare pe termen lung şi să îşi protejeze suveranitatea şi integritatea teritorială”, se arată într-un comunicat al Pentagonului.
Decizia a coincis cu anunțul lui Vladimir Putin care consideră vulnerabil sistemul antirachetă din România şi care avertizează că Rusia deţine o rachetă invincibilă
Elementele antibalistice instalate de Alianţa Nord-Atlantică în România şi Polonia au vulnerabilităţi, a declarat joi după-amiază și Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării.
Putin a afirmat că armata Rusiei are o rachetă invincibilă, care "poate atinge orice zonă din lume", neputând fi oprită de sistemele antibalistice instalate de Statele Unite în Europa şi Asia.
Gazprom a oprit livrările de gaze în Ucraina. Kievul amenință cu sechestru pe active
Grădinițele, școlile și universitățile din Ucraina și-au suspendat activitatea până pe 6 martie inclusiv, pentru a face economie de gaze, în urma deciziei Rusiei de a opri livrarile către Ucraina.
În plus, începând cu 2 martie, companiile producătoare de energie din Ucraina vor începe sa foloseasca păcură în locul gazului natural.
Anterior, Gazprom a anuntat ca nu va mai livra gaze către Naftogaz Ucraina începand cu 1 martie, în ciuda faptului că compania ucraineană a efectuat plati în avans. Fondurile transferate au fost returnate părții ucrainene.
„Cum se spune, este scump oul de Paste”, a comentat situatia vicepreședintele consiliului de administrație al Gazprom, Alexander Medvedev. Declarație a fost făcută după ce, la 28 februarie, instanța de arbitraj de la Stockholm a obligat Gazprom să plătească catre Naftogaz 4,63 miliarde de dolari pentru sistarea livarilor de gaze conform contractului in 2014-2015. Potrivit rezultatelor a două proceduri de arbitraj international, Gazprom trebuie să transfere in conturile Naftogaz suma de 2,56 miliarde de dolari (minus datroia Naftogaz catre Gazprom).
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a amenințat deja Gazprom cu confiscarea activelor în cazul în care compania refuză să-și achite datoria de 2,56 miliarde de dolari.
„Aș dori să mă adresez președintelui Naftogaz, Andrei Kobolev, sa solicite Procuraturii și Ministerului Justiției să se implice în acest proces, iar MAE să convoace de urgență o ședință. În cazul în care Gazprom nu plătește banii, va trebui sa punem sub sechestru activele lor, sa trecem la executarea silita. Există suficiente active, inclusiv cele implicate, de exemplu, in Nord Stream-2”, a spus Poroșenko.
Președintele ucrainean a continuat: „Lipsa de respect pentru executarea hotărârilor judecătorești are consecințe geopolitice extrem de importante. Cum atunci Europa sa se mai bazeze pe acest furnizor de gaz?“.
Președinții parlamentelor din Georgia, Moldova și Ucraina au semnat o declarație comună
Cu ocazia unei reuniuni pe teme de securitate susținută vineri la Chișinău, președinții Parlamentelor din Republica Moldova, Georgia și Ucraina au semnat o declarație în care se angajează să promoveze p politică comună în domeniul apărării și securității și să coopereze în domeniul integrarii europene.
În declarație se exprimă „profunda îngrijorare” că trupe rusești se află în continuare pe teritoriul Moldovei și că „ocupația rusească și alte forme de intervenție militară continuă în diverse regiuni din Georgia și Ucraina”.
De asemenea, sunt condamnate încercările de amestec în treburile interne ale celor trei state prin propagandă pe rețele de socializare și prin presă.
„Chemăm colegii noștri din statele membre ale UE și instituțiile UE, precum și din Statele Unite ale Americii să rămână angajați și să continue să sprijine Georgia, Republica Moldova și Ucraina pe calea dificilă, dar meritorie a reformelor democratice”, se mai spune în declarația președinților parlamentelor din cele trei țări, membre în programul „Parteneriatul estic” al UE.
Conferinţa a fost găzduită de Parlamentul Republicii Moldova, fiind organizată în parteneriat cu Consiliul Atlantic, la iniţiativa şefilor forurilor legislative din Republica Moldova, Ucraina şi Georgia - Andrian Candu, Andrii Parubii şi, respectiv, Irakli Kobakhidze.
Toate cele trei state au Acorduri de asociere la UE, iar Rusia, care a controlat tradiţional această zonă, percepe extinderea influenţei occidentale ca pe o ameninţare la adresa sa.
Violente ciocniri la Kiev între forţele de ordine şi protestatarii din faţa Parlamentului
Cel puţin zece persoane au fost rănite, iar alte zeci au fost reţinute în urma confruntărilor produse sâmbătă, la Kiev, între forţele de ordine şi manifestanţi ai opoziţiei care îl susţin pe fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili.
Confruntările au izbucnit în momentul în care autorităţile au intervenit pentru demontarea corturilor amplasate de protestatari în jurul Parlamentului Ucrainei.
Tabăra de corturi a fost instalată în centrul Kievului în 2017, în semn de protest faţă de acţiunile Administraţiei Ucrainei împotriva lui Mihail Saakaşvili, fost guvernator al regiunii Odesa. Mihail Saakaşvili a demisionat din funcţia de guvernator şi a început să denunţe corupţia din cadrul Administraţiei conduse de preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, care a dispus retragerea cetăţeniei ucrainene acordate fostului lider georgian. În februarie 2018, Mihail Saakaşvili a fost expulzat din Ucraina în Polonia.
Majoritatea suporterilor lui Saakashvili au părăsit tabăra după deportarea sa, dar unii dintre activişti au rămas.
Poliţia a anunţat că aproximativ 100 de activişti au fost reţinuţi din cauza violenţelor, în timp ce şase protestatari şi patru poliţişti au fost răniţi.
Mihail Saakaşvili, cândva aliat al preşedintelui Petro Poroşenko, a devenit unul dintre cei mai aprigi opozanţi ai acestuia şi nu a încetat să sfideze puterea ucraineană pe care o acuză de corupţie.
Kievul a interzis intrarea pe teritoriul ţării timp de trei ani a fostului preşedinte georgian, expulzat pe 12 februarie în Polonia.