Cel puţin doi morţi în urma unei explozii produse în Doneţk
Cel puţin două persoane au fost ucise, iar alte şase au fost rănite în urma unei explozii produse vineri în oraşul ucrainean Doneţk.
"Două persoane au murit în urma unei explozii produse vineri" în Doneţk, a declarat un oficial local.
Potrivit presei locale, explozia a fost provocată de o grenadă. "Două persoane au murit, iar alte şase au fost rănite în urma exploziei unei grenade", a precizat un purtător de cuvânt al Poliţiei din Doneţk.
Kievul îl inculpă pentru terorism pe șeful centrului pentru eliberarea prizonierilor
Șeful Centrului „Ofițerski Korpus” pentru eliberarea prizonierilor din Ucraina, Vladimir Ruban, a fost adus vineri, 9 martie, încătușat în fata unei instante la Kiev și acuzat de terorism, transmite Radio Gromadske, care o citeaza pe soția sa – Ruslana.
Ruban este acuzat de deținere și transportare ilegală de arme și pregătirea unor atacuri teroriste, raportează UNIAN.
„Ruban … este suspectat de pregătirea atacurilor armate asupra unor oficialități de rang inalt”, a declarat judecătorul, potrivit Interfax-Ucraina.
Rechizitoriul impotriva lui Ruban sustine ca acesta a planificat sa efectueze atacuri cu ajutorul unor mortiere, lansatoare de grenade, arme de calibru mic și explozibili asupra locuintelor unor oficiali guvernamentali si lideri politici, în special a lui Petro Poroșenko, Arsen Avakov, Arsenii Iațeniuk, Oleksandr Turcinov.
Ruban a fost reținut pe 8 martie între localitatile Bahmut (Ucraina) și Gorlovka (controlata de separatisti) in timp ce incerca sa aduca in Ucraina un întreg arsenal de arme.
Vladimir Ruban era implicat în negocierile între Kiev și autoproclamatele republici privind schimbul de prizonieri începând cu anul 2014. În martie 2015 el a devenit laureat al premiului „Pentru curaj și patriotism” al proiectului ucrainean „Omul Anului”.
În februarie 2017, împreună cu deputatul Radei Supreme, Nadejda Savcenko, a vizitat DNR și LNR, încălcând astfel legea privind trecerea liniei de demarcație, după care SBU i-a anulat permisiunea de a ”calatori” în republicile auto-proclamate.
NATO oferă Ucrainei statutul de țară aspirantă
NATO a oferit în sfârșit Ucrainei statutul de țară aspirantă (împreună cu Georgia, Bosnia și Macedonia). Președintele Petro Poroșenko și-a exprimat recunoștința față de NATO și a subliniat că una dintre prioritățile esențiale ale securității naționale a Ucrainei este atingerea criteriilor de aderare la Alianță.
"Salut decizia importantă, mult așteptată și logică a NATO de a încuraja ambițiile Ucrainei cu privire la Alianță", a declarat Poroșenko pe pagina sa oficială de Facebook.
"Următorul nostru scop este planul de acțiune pentru aderarea Ucrainei", a subliniatPoroșenko.
Un plan de acțiune al membrilor este un proces complex de dialog politic și de reformă militară pentru a aduce țara în concordanță cu standardele NATO și eventuala aderare. Procesul poate dura mai mulți ani.
Comentariile lui Poroșenko au venit după ce NATO a inclus Ucraina alături de alte trei țări - Bosnia-Herțegovina, Georgia și Macedonia - care și-au declarat interesul pentru aderarea la NATO.
Sub fostul președinte Viktor Ianukovici, Kievul a declarat că nu este interesat să adere la NATO. Dar Ucraina a solicitat aderarea la NATO după protestele anti-guvernamentale de pe Maidan din 2014.
Rusia anunță producţia rachetei Sarmat, după ce ''Voievoda’’ au fost oprite pentru că erau produse in Ucraina
Rusia a anunțat că va începe curând să producă cea mai nouă rachetă balistică intercontinentală a sa, Sarmat, după ce Moscova a făcut cunoscut că și-aa testat cu succes și noua rachetă hipersonică Hinjal, care, la fel ca Sarmat, este presupusă a putea străpunge scutul antirachetă american din Europa.
O parte din avertismentele recente ale oficialilor ruși, inclusiv Putin, au vizat de altfel indirect România, unde se află instalată o parte din elementele acestui scut, în localitatea Deveselu, alte elemente importante aflându-se in Polonia.
"Sarmat este o armă redutabilă. Sistemul de apărare antirachetă nu constituie un obstacol pentru ea", a avertizat Vladimir Putin în discursul său din fața națiunii din 1 martie.
"Testele fac posibilă trecerea la un nou tip de armament cu o racheta de croazieră cu o gamă nelimitată de acţiune şi echipată cu sursă de energie nucleară. După cum ştiţi, încă nu există aşa ceva în lume", a concluzionat atunci triumfător Putin.
Sarmat ar urma să înlocuiască în viitorul apropiat ICBM R-36M2 "Voevoda" (SS-18 Satan, conform codificării NATO) din dotarea forţelor strategice ruse. Rachetele ''Voievoda'', datând din anii 1980, sunt cele mai puternice din dotarea armatei ruse, capabile să lovească orice tip de ţinte protejate de apărarea antirachetă existentă la ora actuală.
Necesitatea înlocuirii lor a apărut după ce Ucraina a suspendat orice fel de cooperare militară cu Rusia după anexarea Crimeii în 2014 şi a rolului său în conflictul din estul Ucrainei, întrucât racheta ''Voievoda'' era fabricată în Dnepropetrovsk (Ucraina).
Potrivit Moscovei, așadar, racheta Sarmat nu poate fi detectată de niciun sistem de apărare existent. Cu o rază de acţiune de 11.000 de km, Sarmat, spun rușii, poate transporta până la 10 ogive nucleare capabile să şteargă de pe faţa pământului o metropolă întreagă.