Nadia Savcenko intră în greva foamei ca protest împotriva arestării sale
Deputata ucraineană Nadia Savcenko a intrat vineri în greva foamei pentru a protesta împotriva arestării sale sub acuzaţia că ar fi plănuit să răstoarne guvernul, la mai puţin de doi ani de când a fost primită în ţară ca erou naţional, după doi ani de detenţie în Rusia.
Savcenko, fost pilot de elicopter care a făcut închisoare în Rusia ca prizonier de război, a fost reţinută joi la Kiev. Autorităţile ucrainene o acuză că a plănuit un atac asupra parlamentului în care ar fi urmat să folosească grenade şi arme automate.
De la întoarcerea în Ucraina, Savcenko a fost un critic frecvent şi dur al actualei administraţii de la Kiev. Ea spune că autorităţile ar fi înscenat planul de lovitură de stat pentru a o discredita, dar nu neagă faptul că ar fi încercat să răstoarne guvernul.
Într-o audiere televizată înainte de proces pentru a se stabili condiţiile arestării sale, Savcenko a spus că va protesta împotriva modului în care este tratată, la fel cum a protestat împotriva detenţiei din Rusia.
"Astăzi voi începe o grevă a foamei (...). Voi arăta poporului ucrainean ce înseamnă un erou", a spus deputata.
Ea purta un tricou negru cu motivul tridentului pe el - simbol naţional în Ucraina -, similar cu felul în care a fost îmbrăcată în timpul procesului din Rusia.
Modul în care ea a sfidat justiţia din Rusia i-a atras porecla de ''Ioana d'Arc'' a Ucrainei, iar la acel moment postere prin care se cerea eliberarea ei imediată au fost afişate pe străzi, în aeroporturi şi în parlamentul de la Kiev.
Însă ea a căzut în dizgraţie de când a revenit la Kiev în 2016 din cauza modului său de a vorbi deschis şi a comportamentului său schimbător.
În 2016, preşedintele Petro Poroşenko i-a conferit Nadiei Savcenko cea mai înaltă distincţie a ţării, ''Erou al Ucrainei''. Însă joi el a sugerat că presupusa tentativă de lovitură de stat a deputatei ar fi fost o operaţiune specială coordonată de Rusia pentru a destabiliza Ucraina.
Ea a fost reţinută joi la Kiev după ce a fost acuzată de autorităţi că plănuia un atac asupra Parlamentului folosind grenade şi arme automate.
Tribunalul decide ca Savcenko să rămână în închisoare încă două luni
Un tribunal din Kiev a hotărât ca parlamentarul Nadia Savcenko să fie reţinută pentru încă 59 de zile fără posibilitatea de eliberare pe cauţiune, la o zi după ce i-a fost retrasă imunitatea parlamentară şi a fost arestată, scrie Kiev Post.
Savcenko este acuzată că a complotat cu Volodymyr Ruban, un fost organizator de schimburi între prizonieri cu separatiştii pro-Rusia din Donbas şi cu liderii separatişti pentru a da jos guvernul ucrainean.
Grupul ar fi plănuit să îl asasineze pe preşedintele Petro Poroshenko şi alţi oficiali de rang înalt, precum şi să bombardeze Parlamentul.
Pe durata unei audieri care s-a întins pe toată ziua de 23 martie, Savcenko a criticat dur autorităţile ucrainiene precum şi procurorul.
"Îmi pare rău că oameni ca voi sunt la putere. Mai târziu o să fiţi daţi jos şi totul va fi schimbat şi apoi voi o să fiţi cei care mor pe câmpul de luptă la fel cum dispar acum soldaţii noştri", a declarat ea, conform agenţiei Unian.
"A fost o vreme când batalioanele voluntare, la fel ca un stâlp, stăteau ferme în faţa acestor autorităţi putrede", a adăugat Savcenko.
Savcenko a anunțat că intră în greva foamei.
"Voi face la fel cum am făcut şi în Rusia, atunci când duşmanii m-au torturat", a precizat ea.
După audiere, în timp ce era escortată în afara sălii de judecată, ea le-a strigat suporterilor: "Până când ne vom revedea afară".
Dacă va fi găsită vinovată, ar putea face închisoare pe viaţă.
În iunie 2014, Savcenko a fost capturată de separatiştii din zona Luhansk Oblast a Ucrainei şi a fost transportată în Rusia, unde a fost acuzată că a omorât doi jurnalişti ruşi. În mai 2016, ea a fost eliberată în cadrul unui schimb de prizonieri.
Kremlinul speră să vadă mai puţină "rusofobie" în guvernul SUA după numirea consilierului John Bolton
Kremlinul şi-a exprimat speranţa vineri sa vadă la Washington mai multe persoane capabile ''să ignore rusofobia", după numirea neoconservatorului John Bolton în funcţia de consilier pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, informează AFP.
"Sperăm că vor exista mai mulţi oameni în interiorul puterii americane în măsură să ignore acest val de rusofobie ce a invadat multe ţări, inclusiv Statele Unite", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Când un jurnalist l-a întrebat dacă poate explica modul în care Kremlinul îl percepe pe Bolton, el a răspuns simplu: "Nu".
Preşedintele american, Donald Trump, l-a numit joi pe John Bolton, analist la Fox News, în funcţia de consilier de securitate naţională al Casei Albe.
Numirea sa intervine în momentul abordării unor negocierile istorice cu Coreea de Nord şi în timp ce se apropie un termen crucial pentru viitorul acordului nuclear iranian, al cărui adversar hotărât este acest fost ambasador american la ONU.
Acest susţinător puternic al recurgerii la forţă pe scena internaţională a fost numit în acest post influent când relaţiile dintre Moscova şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece din cauza crizelor din Ucraina şi Siria şi acuzaţiilor privind ingerinţa rusă în alegerile prezidenţiale din SUA în 2016.
Ucraina expulzează 13 diplomați ruși
Anunțată de mai multe zile, pusă deseori sub semnul îndoielii, avalanșa expulzărilor de diplomați ruși s-a declanșat astăzi și nu dă semne că se va opri. Liderii UE deciseseră încă de la scurtul summit de săptămâna trecută să treacă la asemenea măsuri, în solidaritate cu Marea Britanie.
Ucraina, deși nu este membru UE, a anunțat la rândul său că va expulza 13 diplomați ruși.
Suedia și Finlanda iau la rândul lor serios în considerare ideea de a expulza diplomați ruși, cât unu fiecare.
Suedia și Finlanda sunt în situația specială de a nu face parte din NATO și de a fi supuse frecvent unor provocări rusești prin încălcare spațiului lor aerian sau maritim. Suedia chiar a anunțat că se gândește serios la reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Cele trei țări baltice, Lituania, Letonia și Estonia au anunțat chiar măsuri suplimentare, căutând să lărgească listele negre pe care sunt înscriși oficiali ruși și anulând vizitele oficiale.