Gazprom e gata să construiască pe fundul Mării Baltice încă un gazoduct - „Nord Stream - 3“
Alexandr Medvedev, vicepreședintele corporației ruseşti „Gazprom“, a declarat, pentru postul de televiziune „Rusia 24“, că, pentru a satisface cererea tot mai mare din Europa pentru gazul rusesc, compania lui este gata să construiască pe fundul Mării Baltice încă un gazoduct - „Nord Stream - 3“.
"Noi am spus mereu că vom livra Europei atât gaz cât va fi necesar, a menţionat el. Noi avem rezerve certe, avem transport, noi vom construi noi rute de transport.
Dacă Europa îşi declară necesarul, dacă va fi gata să semneze contractele necesare, atunci eu nu voi exclude că vor fi necesare noi proiecte de transport pentru gaze, de exemplu, "Nord Stream-3". Efectul acestui proiect este foarte important, a fost foarte clar, încât această declaraţie a provocat aruncarea în luptă a forţelor speciale din presă. Și nu numai din presa democratică americană, britanică, poloneză, ucrainenă, dar și din Rusia.
Argumentele au fost cele mai diverse și, adesea, oarecum contradictorii. Într-unul și același material, de exemplu, putea fi prezentă concomitent afirmaţia că nu mai este nevoie de gaz rusesc în Europa şi că „Gazprom“ se ocupă de "îngroparea conductelor ca de un sport" şi că "este de înţeles poziţia Ucrainei" care încearcă să menţină şi chiar să dezvolte tranzitul. Faptul că Ucraina trebuie să sporească un tranzit de care "Europa nu are nevoie" pentru gazul rusesc nu deranjează pe nimeni.
Dezbaterea intensă s-a terminat cu un consens, şi anume că gigantul gazelor din Rusia pur și simplu bluffează. Având drept scop a) "să-i protejeze pe ucraineni" și b) "totuşi cum se face că finalizăm o construcţie de care nimeni nu a avut nevoie, cum este cel de-al doilea "flux". Între timp, s-a dovedit că este limpede cine se arată mai mult sau mai puțin interesat de problemele piețelor energetice europene: Alexandr Medvedev nu a glumit și nu a denigrat pe nimeni.
Sau există doi factori. În primul rând, epuizarea propriilor rezerve europene. În ianuarie, Guvernul Olandei a anunțat reducerea, până în 2022, la jumătate a producției de la Groningen, cel mai mare zăcământ olandez - până la 12 miliarde de metri cubi pe an. Pentru a fi clari, acum câțiva ani, producția anuală de la Groningen ajunsese la 50 de miliarde de metri cubi. Și, potrivit prim-ministrului olandez Mark Rutte, până în 2030, producția din acest zăcământ va fi întreruptă complet.
Se reduce extracţia şi din Norvegia, și din Scoția. Potrivit unui raport publicat și destul de accesibil publicului, document elaborat de Institutul Oxford pentru Studii Energetice, în 2020, producția de gaze din Uniunea Europeană se va reduce de la volumul actual de 256 de miliarde de metri cubi, până la 212 miliarde de metri cubi, iar în anul 2030, cantitatea extrasă va fi de 146 miliarde de metri cubi.
În al doilea rând, cererea de gaze naturale din Europa va crește sigur. Centralele termice vechi pe cărbune sunt închise. Prin anul 2022, se vor închide definitiv toate centralele nucleare din Germania (și ponderea acestora în sectorul energetic german a reprezentat odată aproape un sfert din consumul național). Şi subliniem, aceste volume de gaze "în scădere" nu pot fi înlocuite cu nimic, repet, nici cu gaze americane, nici cu gaze din Qatar, nici chiar cu gazele noastre naturale lichefiate din Iamal.
Preţurile acestor gaze nu sunt sustenabile, în mod banal, nu se compară cu preţurile gazului de conductă, iar în prezent nu există soluții tehnice pentru această problemă. Și dacă este justificat economic, este posibil chiar să mai crească prețul gazelor pentru populație (e greu de crezut că va fi o bucurie pentru cei care fac burgeri, dar vor plăti), însă pentru industria europeană dezvoltată, gazul natural lichefiat înseamnă doar moarte: creșterea prețului la produsele mari consumatoare de energie din lanțul tehnologic duce în mod banal la prăbuşirea competitivităţii lor pe piețele globale.
Iată ce este mai interesant în această "ecuaţie a gazelor" pentru divertisment. Chiar ieri, prima din cele două conducte ale gazoductului "Fluxul Turcesc" a ajuns pe ţărmul Turciei. Şi după cum ne anunţa mai sus Alexandr Medvedev, în cel mai scurt timp, Gazprom va selecta ruta finală pentru transportul gazelor prin "Fluxul Turcesc" spre Europa (gaze ce vor veni prin a doua conductă la care se lucrează de zor acum pentru finalizare).
„În prezent, se discută două opțiuni principale, a declarat vicepreședintele companiei. În ceea ce privește piețele, este vorba de Grecia, Italia, Bulgaria, Serbia, Ungaria“. Adică, Gazprom nu deranjează pe nimeni cu anunţul privind Nord Stream-3. El anunţă pur și simplu, ca să spunem așa, oferta necesară, încă nerostită, dar matematic exactă. Pentru "a treia" conductă a ambelor "fluxuri". Practic, Rusia este extrem de fericită cu transportul ei pe ambele rute - atât prin Turcia, cât şi prin nord.
Cheltuielile militare ruseşti sunt în scădere pe fondul sancţiunilor
În 2017, cheltuielile militare ruseşti au scăzut cu o cincime comparativ cu anul anterior, aceasta fiind prima reducere în termeni reali începând din 1998, din cauză că sancţunile şi blocajul economic forţează redistribuirea fondurilor acum în scădere. Miercuri, Institutul Internaţional de Cercetări pentu Pace din Stockholm a anunţat că, anul trecut, Moscova a cheltuit pentru armată US$66,35 miliarde, respectiv, 4,3% din PIB, cu 5,5% din PIB mai puţin decât în 2016.
Rusia şi-a sporit cheltuielile militare începând din 1999, odată cu venirea la putere a lui Putin, iar cheltuielile în termeni reali au crescut cu 36% numai în ultimul deceniu. O bună parte din aceste investiţii a fost alocată modernizării armamentului, refacerii infrastructurii şi majorării soldei militarilor după deceniul din anii '90 care a urmat dezmembrării Uniunii Sovietice, când armata fusese neglijată.
Reînvierea armatei ruse a fost pusă la încercare în ultimii patru ani. După anexarea Crimeii la începutul anului 2014, Moscova a regizat revolta separatistă din estul Ucrainei, care a fost ţinută în viaţă prin sprijin cu armament, soldaţi şi logistică. Începând din septembrie 2015, forţele armate ruse au participat la războiul din Siria - o misiune care l-a ajutat pe preşedintele Bashar al-Assad să-şi recâştige controlul în cea mai mare parte din ţară.
Dar scăderea rapidă a preţurilor petrolului dn 2014 şi sancţiunle occidentale impuse Rusiei din cauza amestecului său în Ucraina - care a blocat finanţarea externă pe termen lung - l-au silit pe dl Putin să limiteze cheltuielile militare. Guvernul a ordonat primele reduceri de la bugetul oficial alocat apărării în 2016. La începutul acestui an, Kremlinul a anunţat că, în următorii cinci ani, bugetul va fi redus la mai puţin de 3% PIB.
Ucraina va lua măsuri similare celor ale SUA împotriva magnaţilor ruşi
Ucraina a decis să impună sancţiunile impuse unor companii şi entităţi din Rusia, acţionând similar cu Statele Unite, care au decis luna trecută să sancţioneze mai mulţi oameni de afaceri ruşi, companii aflate sub controlul acestora şi oficiali guvernamentali.
Ucraina va prelua de la Washington lista neagră cu aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin din mediul de afaceri şi totodată va extinde sancţiunile împotriva unor firme şi entităţi din Rusia aplicate după anexarea Crimeei în 2014.
"Prin decizia de azi, am coordonat noile sancţiuni (...) cu cele introduse de Statele Unite împotriva unor cetăţeni şi entităţi legale din Federaţia Rusă", a declarat Poroşenko după o întrunire a Consiliului pentru Securitate şi Apărare, fără a nominaliza persoanele cărora li se aplică sancţiunile.
Preşedintele ucrainean anunţase deja că unul din cei aflaţi pe listă este magnatul industriei aluminiului Oleg Deripaska, unul din cei 24 de oameni de afaceri ruşi adăugaţi pe lista neagră a SUA în aprilie anul acesta. În cadrul concernului Rusal, Deripaska deţine şi uzina de alumină de la Nikolaev, din Ucraina.
Consiliul ucrainean pentru securitate a precizat că noile sancţiuni se vor aplica timp de cel puţin trei ani, inclusiv unor parlamentari şi oficiali de rang înalt de la Moscova.
Kievul a anunţat de asemenea că va extinde sancţiunile deja existente împotriva companiilor ruse şi entităţilor, pentru a răspunde anexării Crimeii din 2014 şi susţinerii acordate de Kremlin separatiştilor din Ucraina de Est.
Consiliul Securităţii şi al Apărării a informat că noile sancţiuni vor fi valabile pentru cel puţin trei ani şi vor include penalităţi împotriva deputaţilor ruşi şi a unor oficiali de rang înalt.
În luna aprilie, departamentul american al Trezoreriei a anunţat sancţiuni care vizează şapte oameni de afaceri ruşi, 12 companii aflate sub controlul acestora şi 17 oficiali guvernamentali de la Moscova. Noile sancţiuni ar putea afecta economia Rusiei, în principal sectoarele financiar şi energetic, măsurile fiind parte a eforturilor Washingtonului contra Moscovei din cauza presupuselor ingerinţe în scrutinul prezidenţial american din 2017.
Lavrov: Ucraina şi-a pierdut independenţa din cauza SUA
”Timp de mai mulţi ani Kievul a fost forţat să facă o alegere falsă de tipul - ori eşti cu noi, ori împotriva noastră. Kievul a fost pus să aleagă între dezvoltarea cooperării cu estul sau cu Occidentul, care a produs, în cele din urmă, prăbuşirea statalităţii ucrainene. Rezultatul este o pierdere de facto a independenţei. Oamenii suferă, economia ţării este în colaps, deşi avea perspectiva să devină una dintre cele mai puternice şi stabile economii din Europa”, a declarat Serghei Lavrov.
Ministrul de Externe de la Moscova a subliniat că statele occidentale coordonate de SUA consideră că întreaga lume se află în sfera lor de influenţă, adăugând că respectivele ţări sunt responsabile pentru criza din Ucraina.
”Nu este nimic pro-Ucraina în politica Occidentului. Totul este împotriva Rusiei. Vedem că pentru Statele Unite şi pentru o parte a aliaţilor săi toate discuţiile despre crearea unui spaţiu de pace, securitate şi stabilitate în regiunea euro-atlantică reprezintă o muşamalizare a practicii arhaice de a acapara teritorii geopolitice, de a se extinde către Est. Toate aceste abordări au fost puse în aplicare prin extinderea NATO şi prin implementarea Parteneriatului Estic al UE”, a adăugat Lavrov.
Oficialul rus a explicat că intensificarea tensiunilor din relaţiile internaţionale reprezintă efectul acţionilor SUA şi ale aliaţilor săi.
”Evident, situaţia în lume devine, din păcate, tot mai tensionată şi mai puţin previzibilă. Noi am afirmat în repetate rânduri că această stare de lucruri este în primul rând rezultatul acţiunilor unilaterale neîncetate din partea SUA şi a unor state occidentale pe care acestea şi le-au subordonat”, a mai spus Lavrov.