Saakaşvili cere Europei să îl sancţioneze pe Poroşenko
În prima sa conferinţă de presă după ce s-a stabilit în Olanda, fostul preşedinte gruzin Mihail Saakaşvili a cerut marţi ţărilor europene să îl sancţioneze pe preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko.
Poroşenko l-a numit în 2015 pe Saakaşvili guvernator al regiunii ucrainene Odesa. În Georgia, fostul şef de stat (2004-2013) este acuzat de mai multe infracţiuni, în urma unor anchete pe care le consideră politice. În Ucraina, el a demisionat din funcţia de guvernator după un an şi jumătate şi l-a acuzat de corupţie pe fostul său aliat, preşedintele Poroşenko. Ucraina i-a retras cetăţenia în 2017, iar la cea georgiană renunţase din 2015, astfel încât în prezent este, din punct de vedere legal, apatrid.
În februarie anul acesta, Mihail Saakaşvili a fost expulzat din Ucraina, unde i s-a interzis accesul timp de trei ani, şi s-a stabilit în Olanda, împreună cu familia - soţia, care are cetăţenie olandeză, şi cei doi copii.Saakaşvili contestă retragerea cetăţeniei ucrainene, singura pe care o deţinea la momentul respectiv, şi cere Europei sancţiuni împotriva preşedintelui Poroşenko, considerând că acesta i-a încălcat drepturile. El a anunţat că intenţionează să participe la alegerile prezidenţiale şi parlamentare de anul viitor, din Ucraina.
Presiunile externe cerute de el sunt singura modalitate realistă de a obţine permisiunea de reintrare în ţară; avocaţii lui Saakaşvili consideră că procedurile judiciare în acest sens, de exemplu la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, ar dura câţiva ani.
"Mă voi întoarce în Ucraina, dar pe moment mă voi strădui să mă asigur că împotriva lui Poroşenko se aplică sancţiuni speciale", a spus Saakaşvili.
Stoltenberg: Ungaria şi Ucraina trebuie să găsească o soluţie privind limba de studiu în şcoli
Ucraina şi Ungaria trebuie să găsească o soluţie echilibrată pentru problema limbii, legată de Legea învăţământului din Ucraina, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de TASS şi BTA. El a făcut această declaraţie în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute împreună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la Varsovia. Capitala Poloniei este gazda sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Alianţei.
"În ceea ce priveşte convocarea Comisiei NATO-Ucraina la nivel de minister şi la nivel mai înalt, acest lucru este legat de Legea privind limba şi această problemă trebuie să fie rezolvată între Ungaria, stat-membru NATO, şi Ucraina, stat partener al NATO. Fac apel la Ucraina şi Ungaria să găsească o soluţie în această problemă", a declarat Jens Stoltenberg. El a subliniat că a dezbătut problema cu premierul ungar, Viktor Orban, şi cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, precum şi că "este vorba despre faptul că e necesar să fie apărate minorităţile, minorităţile lingvistice, iar acest lucru se referă şi la minoritatea naţională poloneză din Ucraina".
"Însă în această chestiune trebuie să fie găsit un echilibru cu dreptul legal al fiecărui stat pentru ca poporul său să poată să vorbească limba naţională", a spus secretarul general al NATO. El şi-a exprimat speranţa ca problema cu legea ucraineană privind limba să fie rezolvată cât mai curând posibil, pentru a se putea convoca o şedinţă a Comisiei NATO - Ucraina la nivel de minister. Jens Stoltenberg a precizat că veto-ul ungar nu împiedică o asemenea şedinţă, însă reuniuni la nivel înalt nu vor avea loc.
"Actuala şedinţă a Comisiei NATO - Ucraina este la nivel de reprezentanţi permanenţi, ceea ce confirmă că avem legături foarte strânse", a declarat el. Între Kiev şi Budapesta au apărut disensiuni serioase din cauza Legii privind educaţia, adoptată de Rada Supremă din Ucraina, iar situaţia legată de învăţarea în Ucraina a limbilor minorităţilor naţionale a indignat câteva state europene, inclusiv Ungaria.
Lagea prevede ca, începând cu anul 2020, procesul educaţional să se poată organiza doar în limba de stat. Până atunci, limbile minorităţilor naţionale se vor preda doar până în clasa a V-a. Temeri în această chestiune au mai exprimat state precum România, Moldova, Polonia, Rusia, Bulgaria şi Grecia, iar în luna octombrie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluţie dură vizavi de Legea învăţământului în Ucraina şi a recunoscut că aceasta reprezintă o mare piedică pentru instruirea minorităţilor naţionale în limba maternă, subliniază TASS.
Ca urmare, Ungaria a blocat o şedinţă a Comisiei NATO - Ucraina la nivel de miniştri de externe şi a solicitat Kievului ca legea să fie anulată.
NATO va purta discuții cu Rusia pentru prima dată după Salisbury
NATO va purta primele discuții oficiale cu Rusia joi, după tentativa de otrăvire a unui fost agent dublu al Kremlinului în Marea Britanie, pe măsură ce se intensifică tensiunile cu Moscova. "O reuniune a Consiliului NATO-Rusia va avea loc pe 31 mai 2018", a declarat purtătorul de cuvânt al Alianței, Oana Lungescu. Reuniunea - a șaptea în ultimii doi ani - ar trebui să fie consacrată conflictului din Ucraina, unde Moscova este acuzată de sprijinirea separatiștilor pro-ruși din est.
"Este important să discutăm cu Rusia", susţine secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care, de asemenea, continuă să denunțe tentativele de intimidare și ingerința Rusiei în țările membre ale NATO. Dar reuniunea consiliului va avea loc cu ușile închise, a declarat Alianța.
Consiliul NATO-Rusia, o platformă importantă de dialog, "nu a fost suspendat niciodată", subliniază liderii Alianței. NATO și-a suspendat cooperarea practică cu Rusia din cauza acțiunilor sale agresive în Ucraina", dar "a menţinut deschise canalele de dialog politic", precizează ei.
NATO și Rusia mențin, de asemenea, linii de comunicare între liderii lor militari pentru a "promova previzibilitatea și transparența activităților lor militare".
Tensiunile dintre Alianța transatlantică și Rusia s-au accentuat după anexarea Crimeii de către Moscova. Ele au escaladat după tentativa de asasinare a fostului spion Serghei Skripal și a fiicei sale în martie, în orașul britanic Salisbury.
NATO a denunțat folosirea unui agent neurotoxic în încercarea de asasinare a lui Skripal și a expulzat șapte diplomați ruși ca parte a unui răspuns internațional coordonat.
Reuniunea Consiliului NATO-Rusia intervine acum când NATO se pregătește pentru summit-ul său, care va loc în luna iulie la Bruxelles. Jens Stoltenberg a declarat luni că se va concentra pe descurajarea, modernizarea Alianței, relațiile sale cu UE și proiectele sale în materie de apărare și pe măsurile de "gestionare" a relațiilor cu Rusia.
Ucraina, criticată pentru înscenarea asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko
Un oficial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a declarat că Ucraina a diseminat informaţii false, în timp ce organizaţia Reporteri fără frontiere a descris actul ca făcând parte dintr-un război informaţional.
"Regret această decizie de a disemina informaţii false privind viaţa unui jurnalist. Este datoria statului să furnizeze informaţii corecte publicului", a declarat Harlem Desir, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei.
"Reporterii fără frontiere îşi exprimă indignarea privind manipularea informaţiei de serviciul secret ucrainean ca parte a războiului informaţional", a afirmat Christophe Deloire, preşedintele organizaţiei.
"Este mereu periculos când un stat manipulează adevărul, mai ales când sunt implicaţi jurnalişti", a adăugat Deloire.
"Faptul că Arkadi Babcenko este în viaţă şi îşi poate continua activitatea ca jurnalist critic este o veste excelentă", a declarat de asemenea Philippe Leruth, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor.
"Dar, prin răspândirea ştirilor false despre asasinarea sa, autorităţile ucrainene au afectat în mod grav credibilitatea informaţiilor, iar comunicatul difuzat riscă să fie considerat o operaţiune de propagandă. Este intolerabil şi inadmisibil", a spus Leruth.
Purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova a descris operaţiunea drept o "mascaradă" desfăşurată pentru "efect propagandistic".
Autorităţile ucrainene susţin că asasinatul a fost înscenat pentru dejucarea unui complot organizat de serviciile secrete ruse în scopul uciderii jurnalistului.
Babcenko, un critic al administraţiei Putin în vârstă de 41 de ani, s-a prezentat miercuri la o conferinţă de presă, la o zi după ce fusese declarat "mort".
Şeful Serviciului ucrainean de securitate (SBU), Vasil Hristak, a declarat că a fost demarată o operaţiune în scopul prinderii asasinilor plătiţi de forţele ruse. Poliţia a anunţat că a arestat o persoană în acest caz.
Arkadi Babcenko se mutase din Rusia în Ucraina de mai puţin de un an, deoarece se temea să nu fie asasinat.
Un tribunal din Kiev a aprobat joi o solicitare a procurorilor de a încarcera pentru o perioadă de două luni un suspect în complotul pentru asasinarea lui Babcenko.
Boris Herman, coproprietarul unei fabrici de arme, a compărut în faţa instanţei şi a negat că avut intenţia de a-l ucide pe Babcenko, afirmând că a acţionat în interesul Ucrainei.
Babcenko a colaborat cu serviciile de securitate ucrainene pentru a-şi înscena moartea marţi, iar o zi mai târziu a apărut într-o conferinţă de presă.
Herman a spus că a fost contactat de cineva apropiat de Kremlin în legătură cu un complot pentru uciderea lui Babcenko, dar că a furnizat informaţia autorităţilor ucrainene şi că a lucrat cu aceasta în cadrul unor operaţiuni de contrainformaţii.
"Ştiam perfect că nu va fi omorât nimeni. Acest lucru a fost făcut în interesul Ucrainei", a spus el.
Procurorii susţin că au dovezi că Herman a primit peste 15.000 de dolari pentru a plăti pe cineva ca să-l ucidă pe Babcenko.
