Putin consideră 'prematur' să se vorbească despre posibilul schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina
Vladimir Putin a spus că este 'prematur' să divulge modalităţile posibilului schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina discutat cu o zi în urmă cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko, relatează AFP.
"Este prematur la acest moment să spunem cum va fi rezolvată această chestiune", a declarat Putin la Qindgdao, în China, unde participă la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai. Lăsând de înţeles că se desfăşoară discuţii în culise, el şi-a exprimat dorinţa "de a nu încălca nimic şi de a nu perturba nimic".
Acest schimb de prizonieri a fost evocat sâmbătă la telefon de Putin şi Poroşenko, la iniţiativa acestuia din urmă, la mai puţin de o săptămână până la deschiderea Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.
Arestările şi condamnările mediatizate de cetăţeni din cele două ţări s-au înmulţit în ultimii ani, în contextul în care relaţiile s-au degradat, după venirea la putere a pro-occidentalilor la Kiev, urmată de anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014 şi de declanşarea unui conflict sângeros cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei.
Cel mai cunoscut caz este cel al cineastului ucrainean Oleg Senţov, care ispăşeşte o pedeapsă de 20 de ani de detenţie pentru 'terorism' şi 'trafic de arme' într-o închisoare din Marele Nord rus. El se află într-o grevă a foamei de la 14 mai pentru a cere eliberarea sa şi a altor prizonieri ucraineni din Rusia.
În vârstă de 41 de ani, Oleg Senţov s-a declarat dispus să moară în închisoare. Transferat la infirmerie, el a pierdut opt kilograme în greutate, iar medicii au ameninţat că îl vor hrăni cu forţa, a declarat pentru AFP avocatul său, Dmitri Dinze.
"Toată lumea a înţeles că nu voi ceda", a precizat cineastul într-o scrisoare publicată sâmbătă.
Sențov, un critic al anexării peninsulei Crimeea de către Rusia, a fost arestat în Crimeea în 2014 și condamnat în 2015 la 20 de ani închisoare sub acuzația că ar fi pus la cale acte teroriste. Sențov a respins mereu acuzațiile, susținând că sunt motivate politic iar din 14 mai este în greva foamei, într-o închisoare din Rusia, cerând eliberarea a 64 de ucraineni arestați în Rusia și pe care el îi consideră „deținuți politici”.
Atlantic Council: Agresiunea rusă a provocat Ucrainei daune de 100 miliarde de dolari
Ucraina a pierdut aproximativ 100 de miliarde de dolari din cauza anexării Crimeei de catre Rusia și a operațiunilor militare în Donbas, se arata în raportul ”Agresiunea Kremlinului în Ucriana”, intocmit de analiștii de la centrul american de cercetare ”Atlantic Council”.
Autorul studiului, Anders Aslund, sustine ca Ucraina a pierdut 100 miliarde de dolari din cauza agresiunii ruse în Crimeea și în estul țării. „Crimeea a fost anexată de către Federația Rusă, Rusia poartă răspunderea juridică deplină pentru această parte a teritoriului Ucrainei“, – a declarat Aslund.
„După anexarea Crimeea, Ucraina a pierdut 1,4 milioane de hectare de teren, estimat la mai mult de 1,8 miliarde $. În plus, băncile ucrainene au pierdut active rămase în filialele băncilor – între 1,7-1,9 miliarde de dolari. În plus, Rusia a confiscat compania locala de energie – Krymenergo – ca urmare, Ucraina a mai pierdut un miliard de dolari,” – rezultă din studiu.
De asemenea, din cauza luptelor din estul Ucrainei, o parte semnificativă a infrastructurii a fost distrusă. Experții au estimat daunele de 9,5 miliarde de dolari.
În plus, din cauza scăderii comerțului cu Rusia, Ucraina a pierdut alte 14 miliarde de dolari.
Autorii studiului au constatat că companiile ucrainene și persoanele fizice care și-au pierdut activele ca urmare a agresiunii ruse sunt obligate să depună plângeri la instanțele internaționale. În același timp, exista mai multe modalități de a obține despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, a declarat președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor, Evgheni Cioliy.
Potrivit lui Cioliy, una dintre căi este acordul bilateral privind protejarea investițiilor semnat între Ucraina și Rusia în 1998. „Acest acord prevede că fiecare parte va încuraja investitorii celeilalte părți să investească pe teritoriul său și va permite astfel de investiții, respectând legislația celeilalte părți”, a explicat expertul.
Conform cercetătorilor, și partea rusă a suferit pierderi financiare semnificative. După anexarea Crimeei în 2014, Rusia a „vărsat” în economia socială a regiunii aproximativ 4 miliarde $ și continuă să subvenționeze anual peninsula cu aproximativ 2 miliarde de dolari. Această sumă, care reprezintă 0,14% din PIB-ul actual al Federației Ruse (de 1,4 trilioane de dolari), experți o apreciaza ca fiind „suportabilă” pentru Kremlin.
În luna mai, Curtea de Arbitraj de la Haga a ordonat Rusiei să plătească 159 milioane dolari pentru 18 companii ucrainene și o persoană fizica ca daune pentru pierderile de active din Crimeea. Arbitrajul internațional a recunoscut Federația Rusă responsabilă pentru încălcarea drepturilor investitorilor ucraineni după anexarea peninsulei în martie 2014.
Autoritățile ruse au refuzat să recunoască decizia instanței de la Haga.
Reuniune la Berlin a miniștrilor de externe ai Germaniei, Franței, Rusiei și Ucrainei
Ministrul ucrainean de externe şi omologul său rus se vor întâlni, luni, la Berlin, pentru a încerca să relanseze procesul de pace în Ucraina, discuţiile fiind mediate de miniştrii de Externe ai Germaniei şi Franţei.
Ei vor discuta despre desfășurarea unei misiuni ONU de menținere a păcii în Donbas în vederea aplanării conflictului izbucnit în 2014.
Toate părțile sunt de acord cu o asemenea misiune, dar au divergențe în privința mandatului acesteia. Germania și Franța vor ca pacificatorii să fie dislocați pe întreg teritoriul controlat de separatiștii pro-ruși, inclusiv la granița ruso-ucraineană. Dar Rusia se opune, cerând amplasarea lor la linia de demarcație dintre separatiști și forțele ucrainene.
Într-un interviu acordat publicaţiei Bild luni, înainte de întâlnire, ministrul german de Externe Heiko Maas a declarat că nu se aşteaptă ca relansarea procesului de pace să fie una uşoară.
"Perspectivele şi interesele Ucrainei şi Rusiei sunt foarte diferite din mai multe puncte de vedere", a declarat Heiko Maas.
"Nu vă vom lăsa în pace până nu vă veţi rezolva conflictul de aici, din est", i-a transmis Maas omologului său ucrainean Pavlo Klimkin, în cadrul vizitei sale în Ucraina.
Maas a declarat că speră să negocieze o dată la care să reînceapă procesul de pace şi să poată trimite o misiune ONU de menţinere a păcii în Ucraina.
Oficialul german a declarat că ar vrea să organizeze discuţiile conform formatului Normandia, care include Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa.
Ultima oară când miniştrii de Externe ai celor patru ţări au discutat despre conflictul din Ucraina a fost în luna februarie anul trecut.
Săptămâna trecută, Consiliul de Securitate ONU a adoptat o rezoluție în care este exprimată îngrijorarea în legătură cu deteriorarea situației de securitate din estul Ucrainei.
Eșec la Berlin în chestiunea desfășurării unei misiuni de menținere a păcii în Donbas
Germania și Franța au exprimat un optimism moderat în legatură cu șansele ca Rusia si Ucraina să respecte din nou acordul de încetare a focului din estul Ucrainei, spunând că nu s-a ajuns la nici o înțelegere legată de desfășurarea unei misiuni ONU de menținere a păcii în regiune.
Declaratiile au venit dupa reuniunea care a avut loc la Berlin, între ministrii de externe din cele patru țări – Germania, Franța, Rusia si Ucraina – in asa numitul format Normandia.
Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat la conferinta de presa cu omologul său francez Jean Yves Le Drian că părțile continuă să aibă viziuni complet diferite în legatura cu modul de desfășurare a unei eventuale misiunii ONU de menținere a păcii.
Germania, Franta și Ucraina doresc ca trupele ONU sa fie desfașurate in toate zonele controlate de separatistii pro-rusi, incluisv la granita ruso-ucraineană - o idee respinsă total de Moscova, care dorește un rol mai redus al misiunii ONU.